Controversatul documentar de pe Netflix din care aflăm originile strămoșilor noștri: Cine era, de fapt, Homo Naledi

Noi cercetări resping afirmațiile controversate despre Homo Naledi, vedeta unui documentar Netflix,

Noi cercetări pun sub semnul întrebării afirmațiile controversate despre Homo naledi, un hominin cu un creier mic, care a fost prezentat ca având capacitatea de a-și îngropa morții. Această ipoteză a stârnit îndoieli în rândul comunității științifice, iar un nou studiu vine să infirme aceste afirmații.

Descoperirile inițiale și controversa care a urmat

În 2023, arheologii care lucrau la sistemul de peșteri Rising Star din Africa de Sud au susținut că Homo naledi, o rudă extinctă a omului, ar fi îngropat intenționat morții acum peste 240.000 de ani și ar fi decorat mormintele cu marcaje abstracte. Această teorie a fost considerată îndrăzneață, având în vedere că este cu mult înaintea momentului în care Homo sapiens sunt cunoscuți că și-au îngropat morții, și ținând cont de faptul că specia respectivă avea un creier de dimensiuni similare cu cel al unui cimpanzeu.

Echipa condusă de Lee Berger a publicat trei articole preliminare despre această descoperire și a inițiat o campanie media masivă, culminând cu lansarea unui documentar Netflix intitulat UNKNOWN: Cave of Bones. Cu toate acestea, scepticismul nu a întârziat să apară. O revizuire a articolelor lor a concluzionat că dovezile prezentate sunt „incomplete și inadecvate” și că nu ar trebui considerate ca fiind o cercetare definitivă, iar alți cercetători au lansat critici puternice la adresa concluziilor echipei.

Ce au furat hoții din vilă lui Florin Salam. Pagubă uriașă pentru artist

Avertizare de la salvamontiști: pericol ridicat de avalanșe în munți

Noi dovezi contrazic teoria înmormântărilor

Într-un nou articol, un alt grup de cercetători aduce mai multe dovezi că concluziile lui Berger sunt nefondate. Teoria înmormântării se baza pe locul unde au fost găsite cele 15 schelete de Homo naledi în sistemul de peșteri Rising Star. Acestea erau situate în spatele cavernei, într-un loc greu accesibil, unde speologii moderni au nevoie de peste o jumătate de oră pentru a ajunge, iar scheletele păreau a fi așezate într-o poziție ordonată. Mai mult, articolele din 2023 sugerau că trupurile au fost așezate într-o groapă superficială și acoperite cu pământ, ca și cum ar fi fost organizată o înmormântare.

Noua cercetare contrazice această teorie, arătând că datele geochimice și sedimentologice reanalizate nu indică faptul că solul din jur a fost mutat pentru a îngropa corpurile. Cu toate că nu există o explicație clară pentru modul în care corpurile de Homo naledi au ajuns în această poziție, alte teorii, precum intervenția animalelor necrofage, curgerea apei sau prăbușirea tavanului peșterii, nu au fost nici ele susținute de dovezi concludente.

Cercetătorii din studiul recent nu oferă o alternativă concretă, ci subliniază doar că „interpretările, narațiunea și datele nu sunt aliniate” în munca echipei lui Berger. Ei cred că întreaga poveste subliniază pericolele promovării unor idei prin intermediul emisiunilor de televiziune înainte ca acestea să fie supuse unui proces riguros de revizuire colegială.

„Sper că această lucrare va instila un anumit scepticism în rândul publicului atunci când vine vorba de cercetarea arheologică prezentată în spațiul public,” a declarat profesoara Kimberly Foecke de la Departamentul de Antropologie al Universității George Mason, autoarea noului studiu.

„Vedem adesea emisiuni atrăgătoare cu arheologi carismatici care prezintă afirmații mari despre trecut, dar trebuie să ne asigurăm că oamenii de știință care comunică cu publicul sunt responsabili față de știință în sine și că noi, ca domeniu, facem o muncă de calitate”, a adăugat ea.