Coana Chirița a lui Vasile Alecsandri a existat cu adevărat. ”Scriitorașul” s-a răzbunat, după ce jupâneasa a refuzat să-i dea mâna fiicei sale în căsătorie

Coana Chirița rămâne, fără îndoială, una dintre cele mai spumoase, amuzante și efervescente eroine ale literaturii românești, făcând generații întregi să râdă, de-a lungul timpului, datorită peripețiilor sale geniale. Cu toate acestea, puțini sunt cei care știu faptul că protagonista lui Vasile Alecsandri a existat în realitate, personajul său fiind inspirat de o moșiereasă care l-a umilit pe scriitor, refuzând să-i dea mâna fetei sale în căsătorie.

Cine a fost adevărata Coana Chirița

În spatele poveștilor pline de umor și farmec ale lui Vasile Alecsandri există o poveste reală, ancorată în viața rurală a nordului Moldovei din secolul al XIX-lea.

Coana Chirița, unul dintre cele mai îndrăgite personaje din istoria literaturii române, este inspirată de persoana Anastasiei Greceanu, o jupâneasă cu o personalitate puternică și o prezență însemnată în societatea acelor vremuri.

Relatarea vieții lui Anastasia Greceanu ajunge la Vasile Alecsandri prin intermediul prozatorului și memorialistului Constantin Gane, ale cărui surse includ povestiri de familie și amintirile stră-străbunicii sale materne.

Cum arată Katherine O’Hara, mama lui Kevin din „Singur acasă”, la 70 de ani. Încă strălucește pe platourile de filmare

Ai depozitat ouăle greșit! Experții dezvăluie locul corect unde ar trebui păstrate – și nu este în ușa frigiderului

Anastasia Greceanu, soția vornicului Gheorghe Greceanu, o personalitate influentă în regiunea Fălticeniului, cu un conac impunător în Vadul Glodului, este femeia care l-ar fi enervat la culme pe Alecsandri, scriitorul hotărând să se răzbune pe moșiereasa care l-a umilit.

”Anastasia Greceanu, născută Balş, răsbunica mea după mamă, îngropată în biserica de la Valea Glodului (Şomuz în Suceava). E coana Chiriţa a lui Alecsandri. Se zice că acesta a venit la Pârăul Glodului şi, fiind rău primit, a scris acele piese de teatru spre a se răzbuna.

Numirile din piesă corespund cu ale copiilor ei: Guliţă = Georges Greceanu, tatăl lui tante Helene Mavrodi, Calipsiţa = Canano, mama tantei Elleonora, Aristiţa = (nu se poate citi)” a scris Constantin Gane, pe spatele unei fotografii.

Jupâneasa nu l-a vrut ca ginere pe ”scriitorașul coate-goale”

Povestea spune că Anastasia Greceanu obișnuia să organizeze serate și baluri fastuoase în cadrul palatului său de la Fălticeni, evenimente grandioase la care participau boierii din toate părţile.

Vasile Alecsandri ar fi fost un oaspete frecvent la petrecerile date în casa Greceanu din Fălticeni. Tânăr și plin de entuziasm, celebrul scriitor s-ar fi îndrăgostit de una dintre fiicele jupânesei, Canano Greceanu.

Alecsandri s-ar fi dus la mama ei, pentru a-i cere mâna în căsătorie, sperând să obțină, astfel, binecuvântarea celei care i-a dat viață iubitei sale. Însă, poetul s-ar fi lovit de un refuz vehement, iar Anastasia Greceanu l-ar fi umilit, numindu-l ”coate-goale” și ”scriitoraș”.

S-a răzbunat pe boieroaică, satirizând-o în operele sale

Rănit în orgoliu, Vasile Alecsandri a promis să se răzbune pe femeia care i-a răpit șansa la fericire. Fără să stea pe gânduri, autorul a transformat umilința suferită într-o sursă de inspirație pentru creațiile sale literare.

Astfel, geniul a adus la viață, prin intermediul piesele sale de teatru, personajul Coana Chirița, care a devenit, rapid, un mijloc de a satiriza și de a ironiza lumea aristocratică și prejudecățile sociale ale epocii.

Piesele de teatru scrise de Alecsandri, cum ar fi ”Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă”, ”Chirița în provinție”, ”Chirița în voiagiu” și ”Chirița în balon”, au adus la viață aventurile și întâmplările amuzante ale Coanei Chirița, care, deși ficțională, rămâne un simbol al parvenitismului și al snobismului din acea epocă.

Vezi și: Draga Olteanu Matei, „draga” României: „Coana Chirița” nu și-a mai revenit niciodată după moartea soțului ei