CEO-ul Telegram, Pavel Durov, acuzat de distribuire de materiale pornografice și spălare de bani

Autoritățile franceze au dezvăluit motivele din spatele arestării din 24 august a fondatorului și CEO-ului Telegram, Pavel Durov. Această arestare vine în urma unei serii de acuzații grave, care includ complicitate la „distribuirea, oferirea sau punerea la dispoziție a imaginilor pornografice cu minori, într-un grup organizat”. Ancheta judiciară a fost deschisă inițial pe 8 iulie împotriva unei persoane neidentificate.

Într-un comunicat emis de Laure Beccuau, Procurorul Republicii, sunt detaliate 12 capete de acuzare, printre care se numără spălarea de bani, traficul de droguri, frauda, gestionarea unei platforme online care permite tranzacții ilegale și deținerea de pornografie infantilă. Durov poate fi ținut în custodie până miercuri, 28 august.

Reacții diverse la arestarea lui Pavel Durov

Arestarea lui Pavel Durov a stârnit discuții intense cu privire la responsabilitatea liderilor de platforme pentru acțiunile desfășurate pe aceste platforme. Telegram a răspuns rapid printr-o postare în care a declarat că respectă legile Uniunii Europene și că este „absurd să se pretindă că o platformă sau proprietarul său sunt responsabili pentru abuzurile comise pe acea platformă”.

Cu toate acestea, reacțiile la arestare au variat. Unii, cum ar fi Elon Musk, proprietarul X (anterior Twitter), și-au exprimat sprijinul pentru Durov, postând pe platforma sa mesajul „#FreePavel”. Pe de altă parte, Edward Snowden, denunțător al NSA și acum cetățean rus, a susținut că arestarea are motivații politice. Telegram este o platformă deosebit de populară în Rusia și Ucraina, ceea ce adaugă o dimensiune geopolitică acestui caz.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Reacția autorităților franceze și internaționale

În urma acuzațiilor de motivație politică, președintele francez Emmanuel Macron a răspuns pe X la ceea ce el a numit „informații false”.

„Franța este profund angajată în libertatea de exprimare și comunicare, în inovație și în spiritul antreprenorial. Și va rămâne așa”, a afirmat Macron pe 26 august.

„Într-un stat guvernat de lege, libertățile sunt respectate în cadrul unui cadru legal, atât pe rețelele sociale, cât și în viața reală, pentru a proteja cetățenii și a respecta drepturile lor fundamentale. Este datoria justiției, în deplină independență, să aplice legea”.

Aceste declarații evidențiază tensiunea dintre libertatea de exprimare și necesitatea de a proteja cetățenii de conținut ilegal și dăunător. Pe măsură ce ancheta continuă, cazul lui Pavel Durov rămâne un test important pentru cum se vor gestiona astfel de probleme pe viitor. Rezultatul acestui caz ar putea stabili un precedent pentru modul în care liderii platformelor digitale sunt trași la răspundere pentru activitățile desfășurate de utilizatorii lor.