Cel mai frumos drum din lume este în România. Istoria Transfăgărășanului, drumul spectaculos care străpunge munții Carpați
Transfăgărășanul este unul dintre cele mai spectaculoase și renumite drumuri din România, considerat de mulți drept o capodoperă inginerească ce străbate Munții Făgăraș. Acesta leagă regiunea istorică a Țării Românești de Transilvania, oferind priveliști impresionante și provocări tehnice unice. Construcția sa a fost marcată de eforturi uriașe și de sacrificii umane, dar rezultatul este un traseu legendar care continuă să atragă turiști din întreaga lume.
A fost construit în urma unei strategii militare
Transfăgărășanul, denumit oficial Drumul Național 7C (DN7C), a fost construit în perioada 1970-1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, liderul comunist al României de la acea vreme. Decizia de a construi acest drum a fost în mare parte motivată de rațiuni strategice și militare.
Războiul Rece și invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele Pactului de la Varșovia au amplificat temerile lui Ceaușescu că România ar putea fi și ea supusă unei intervenții similare.
Astfel, construcția Transfăgărășanului a avut inițial scopul de a facilita mobilitatea militară și de a asigura un drum de retragere peste munți, în cazul unei invazii.
Munții Făgăraș reprezintă o barieră naturală între Muntenia și Transilvania, iar până la construirea Transfăgărășanului, legătura între aceste două regiuni se făcea pe o rută ocolitoare.
De asemenea, Munții Făgăraș sunt cei mai înalți munți din Carpații Meridionali, iar zona pe care a fost trasat drumul este una extrem de dificilă din punct de vedere geografic.
Aceste provocări nu i-au descurajat pe constructori, ci i-au determinat să creeze un drum impresionant, atât din punct de vedere tehnic, cât și estetic.
Construcția și sacrificiile umane
Construcția Transfăgărășanului a fost un proiect de proporții uriașe, care a implicat mii de muncitori și soldați din cadrul Armatei Române. Acest proiect a fost realizat într-un timp record de aproximativ patru ani, ceea ce este remarcabil, având în vedere dificultățile întâmpinate.
Munții Făgăraș sunt extrem de abrupți, iar drumul a trebuit să fie săpat în stâncă pe alocuri, ceea ce a necesitat folosirea unor cantități mari de explozibili și echipamente grele.
Însă, prețul plătit pentru această realizare a fost extrem de mare. Se estimează că peste 40 de oameni și-au pierdut viața în timpul lucrărilor, deși cifrele neoficiale menționează un număr mult mai mare de victime.
Condițiile de muncă erau dure, iar riscurile erau uriașe, cu prăbușiri de stânci și avalanșe frecvente. În ciuda acestor tragedii, construcția a continuat, iar în 1974, Transfăgărășanul a fost deschis circulației.
Caracteristicile tehnice ale Transfăgărășanului
Transfăgărășanul se întinde pe o lungime de 151 de kilometri, între localitățile Bascov, în județul Argeș, și Cârțișoara, în județul Sibiu.
Drumul urcă până la o altitudine maximă de 2042 de metri, la Bâlea Lac, fiind astfel al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina.
Pe parcursul său, Transfăgărășanul traversează peisaje variate, de la păduri dense și versanți stâncoși, până la văi adânci și lacuri glaciare.
Printre cele mai impresionante lucrări inginerești de pe acest traseu se numără tunelul de la Bâlea Lac, cel mai lung tunel rutier din România, cu o lungime de 884 de metri. Tunelul trece prin masivul Paltinul, asigurând legătura între versantul sudic și cel nordic al Făgărașilor.
Drumul este cunoscut și pentru serpentinele sale abrupte și spectaculoase, care oferă priveliști incredibile asupra munților și văilor din jur.
Aceste curbe strânse, împreună cu altitudinea mare și condițiile meteo schimbătoare, fac din Transfăgărășan o provocare pentru șoferi, dar și o atracție deosebită pentru pasionații de condus și de aventură.
Top Gear l-a numit ”cel mai frumos drum din lume”
După finalizarea sa, Transfăgărășanul a devenit rapid o atracție turistică de top. Frumusețea peisajelor și caracterul său spectaculos au făcut ca drumul să fie inclus în numeroase ghiduri turistice și emisiuni internaționale.
Poate cea mai cunoscută referire la Transfăgărășan a venit din partea emisiunii britanice „Top Gear”, în care celebrul prezentator Jeremy Clarkson l-a numit „cel mai frumos drum din lume”.
Această expunere a crescut interesul internațional pentru Transfăgărășan, atrăgând turiști din toate colțurile lumii.
De-a lungul Transfăgărășanului, turiștii pot descoperi numeroase atracții naturale și istorice. Printre cele mai populare se numără Bâlea Lac, un lac glaciar situat la altitudinea maximă a drumului, și Cascada Bâlea, una dintre cele mai mari cascade din România.
În plus, pe traseul Transfăgărășanului se află și barajul Vidraru, o impresionantă construcție hidrotehnică finalizată în 1966, care creează Lacul Vidraru. Acesta este un alt loc de popas pentru turiști, oferind oportunități pentru drumeții, pescuit și plimbări cu barca.
Vezi și: Unde mergem la mare în octombrie 2024. Cinci destinații turistice ideale de plajă pentru toamnă
Transfăgărășanul și fauna sălbatică
Un alt aspect care adaugă farmecul Transfăgărășanului este prezența faunei sălbatice bogate. Munții Făgăraș fac parte din lanțul Carpaților și găzduiesc o varietate de specii de animale, inclusiv urși, râși, lupi și capre negre.
De-a lungul drumului, nu este neobișnuit să întâlnești capre negre pe versanți sau urși în apropierea drumului, lucru care contribuie la unicitatea experienței turistice pe acest traseu.
Provocările Transfăgărășanului
Deși este un drum spectaculos, Transfăgărășanul prezintă și provocări semnificative, în special din punct de vedere al siguranței și al mentenanței.
Din cauza altitudinii mari și a condițiilor meteo severe din Munții Făgăraș, drumul este închis pe timpul iernii, de obicei din noiembrie până în iunie.
Zăpezile abundente și riscul de avalanșe fac imposibilă circulația în această perioadă, iar întreținerea sa este un efort constant.
De asemenea, serpentinele abrupte și lipsa parapetelor pe anumite porțiuni pot reprezenta o provocare pentru șoferii mai puțin experimentați.
În plus, traficul intens în sezonul estival poate duce la aglomerații, iar neatenția sau supraestimarea abilităților de condus pot provoca accidente.
Importanța culturală și istorică
Transfăgărășanul nu este doar un drum care oferă priveliști spectaculoase, ci și un simbol al istoriei recente a României. El reflectă atât ambiția regimului comunist de a realiza proiecte grandioase, cât și sacrificiile imense făcute de oamenii care au lucrat la construcția sa.
În același timp, drumul a devenit un reper cultural, datorită legăturii sale cu peisajele naturale și cu tradițiile românești.
Prin conectarea Munteniei cu Transilvania, Transfăgărășanul a contribuit la o mai bună integrare a regiunilor istorice ale României și a facilitat dezvoltarea turismului montan.
Deși a fost creat inițial pentru rațiuni militare, astăzi Transfăgărășanul este mai degrabă o atracție turistică și un simbol al frumuseții naturale a României.
Transfăgărășanul rămâne unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România și un exemplu impresionant de inginerie. În același timp, este un drum care poartă cu el o istorie plină de sacrificii și realizări.
Astăzi, atrage milioane de vizitatori, fie pentru a se bucura de peisajele magnifice, fie pentru a trăi experiența unică de a conduce pe unul dintre cele mai frumoase drumuri montane din lume.