Ce treabă are ANAF cu vânzarea casei tale. Sistemul unic în Europa care dă bătăi de cap vânzătorilor de apartamente

Vânzarea unei locuințe în România ar putea deveni un proces și mai complicat pentru proprietari, în contextul unei propuneri recente a Ministerului Finanțelor care introduce obligativitatea obținerii unui certificat de atestare fiscală de la ANAF. Această măsură, considerată unică în Europa, a stârnit controverse și ridică numeroase semne de întrebare printre specialiștii în domeniu.

Ce este certificatul de atestare fiscală și de ce este necesar?

Certificatul de atestare fiscală este un document emis de ANAF care confirmă situația fiscală a unei persoane, indicând dacă aceasta are datorii către stat. Conform noului proiect de lege pregătit de Ministerul Finanțelor, orice persoană care dorește să vândă un imobil, fie el locuință, teren sau clădire comercială, va trebui să obțină acest certificat înainte de încheierea tranzacției.

În cazul în care certificatul de atestare fiscală arată că proprietarul are datorii către stat, notarul nu va putea autentifica actul de vânzare-cumpărare decât dacă datoriile respective sunt plătite. Această plată se face din prețul tranzacției, banii fiind virați direct în contul indicat de ANAF.

Un sistem unic în Europa

Măsura propusă a generat o dezbatere intensă în rândul experților. Robert Șova, vicepreședintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), a declarat pentru Hotnews că nu a găsit nicio altă țară din Europa care să aplice o astfel de condiționare. „Am făcut un studiu și nu am găsit nicăieri în Europa acest sistem”, a explicat Șova, subliniind că acest sistem ar putea crea numeroase probleme practice pentru vânzători.

Cui spunem ”La mulți ani!” de Sfinții Mihail și Gavril, de fapt. Cele mai frumoase urări pe care le poți face pe 8 noiembrie

Suma colosală investită în ”Palatul Împăratului” al lui Klaus Iohannis. Cum arată vila de lux în care se va muta președintele României

Una dintre principalele îngrijorări este legată de situațiile litigioase. De exemplu, dacă un proprietar se află în dispută cu statul privind o anumită datorie, acesta nu va putea vinde imobilul până la finalizarea procesului. „Ce fac? Nu mai pot să-mi vând un bun până nu se termină procesul?”, a întrebat retoric Șova, subliniind că măsura propusă ar putea duce la blocaje inutile și ar putea crea dificultăți pentru cei care au nevoie urgentă de fonduri.

Cum funcționează sistemul propus?

Potrivit proiectului de lege, înainte de a încheia orice tranzacție imobiliară, notarul public va trebui să verifice certificatul de atestare fiscală emis de ANAF. Dacă există datorii, notarul va cere dovada plății acestora înainte de a autentifica actul de vânzare.

În cazurile în care se încheie un contract de donație, transferul dreptului de proprietate va fi posibil doar dacă donatorul nu are datorii restante. De asemenea, dacă persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate are datorii, ANAF poate lua măsuri asigurătorii sau poate institui sechestru executoriu asupra bunului.

Ministerul Finanțelor motivează această măsură prin dorința de a preveni situațiile în care proprietarii devin insolvabili după vânzarea unui bun, făcând imposibilă recuperarea datoriilor la bugetul statului. Practic, statul dorește să se asigure că își recuperează creanțele la fel ca orice creditor privat.

Critici și implicații pentru vânzători

Deși Ministerul Finanțelor susține că noua măsură nu va bloca tranzacțiile imobiliare, ci doar va asigura recuperarea creanțelor statului, specialiștii avertizează că acest sistem ar putea complica inutil procesul de vânzare. Vânzătorii ar putea fi nevoiți să treacă printr-un proces birocratic suplimentar, care nu există în alte țări europene.

În concluzie, introducerea certificatului de atestare fiscală de la ANAF ca o condiție pentru vânzarea imobilelor în România este o măsură controversată, unică în Europa, care ar putea aduce mai multe dificultăți pentru vânzători decât beneficii pentru stat. Rămâne de văzut dacă această propunere va fi adoptată în forma sa actuală sau dacă va suferi modificări în urma dezbaterilor publice și a consultărilor cu experții din domeniu.