Ce sunt ciclonii-bombă și cum se formează: explicații despre fenomenul meteorologic periculos din regiunile de coastă ale Americii de Nord

Un fenomen meteorologic periculos, cunoscut sub numele de „ciclon-bombă”, a atras atenția în ultimele zile, după ce un astfel de sistem de furtună s-a format de-a lungul coastelor Americii de Nord, afectând în special zona nord-vestică a Statelor Unite și vestul Canadei. Deși acest fenomen se petrece la mii de kilometri distanță, impactul său ne oferă lecții importante despre natura extremă a vremii și despre modul în care schimbările climatice pot influența aceste evenimente. Aceste fenomene, cunoscute și sub denumirea de „ciclogeneză explozivă”, sunt capabile să provoace vânturi devastatoare, ploi torențiale, căderi masive de zăpadă și temperaturi extrem de scăzute. Deși sunt deseori comparate cu uraganele, ciclonii-bombă diferă fundamental prin modul în care se formează și prin locul în care apar, scrie Reuters.

Ce este un ciclon-bombă?

Un ciclon-bombă, denumit și „bombogeneză”, este o furtună de latitudine medie care se intensifică rapid, scăzând presiunea atmosferică cu cel puțin 24 de milibari în decurs de 24 de ore. Această descreștere rapidă a presiunii face ca furtuna să devină mult mai puternică, generând vânturi cu forța unui uragan. Spre deosebire de uragane, care se formează în tropice, ciclonii-bombă apar de obicei la latitudini medii, între regiunile tropicale și cele polare ale Pământului, însoțite de fronturi atmosferice și de curenți de aer puternici de la nivelul jet stream-ului.

În emisfera nordică, ciclonii-bombă se rotesc în sens invers acelor de ceasornic, datorită caracteristicilor specifice ale sistemului de presiune scăzută. Aceștia pot aduce precipitații abundente, fie sub formă de ploaie, fie sub formă de zăpadă, în funcție de sezonul în care se formează. De obicei, acești cicloni ating intensitatea maximă în decurs de patru până la cinci zile și pot avea o durată de viață de aproximativ o săptămână. După perioada de intensificare, aceștia încep să slăbească și să dispară treptat.

Cum se formează ciclonii-bombă?

Formarea unui ciclon-bombă presupune o serie de condiții atmosferice specifice. Aceste furtuni se dezvoltă atunci când condițiile de la suprafață și de la nivelul jet stream-ului se aliniază pentru a permite intensificarea rapidă a sistemului de furtună. Jet stream-ul este o bandă îngustă de vânturi foarte puternice care se află în atmosfera superioară, contribuind la dezvoltarea ciclonilor prin transportul maselor de aer și energie.

Filmul tragediei de la Târgul de Crăciun din Germania, soldat cu 5 morți și peste 200 de răniți. Mărturii cutremurătoare

Ce să pui în cuptor ca să nu mai ardă prăjiturile. Așa se vor coace uniform și nu vor rămâne crude la interior

Ciclonii-bombă au de obicei un precursor – o perturbare în mișcarea vânturilor în troposfera medie, la aproximativ 5-8 km deasupra suprafeței Pământului. În plus, o caracteristică importantă a multor ciclogeneze explozive este prezența unei suprafețe oceanice calde. Multe dintre cei mai puternici ciclonii-bombă se formează deasupra oceanelor, acolo unde temperaturile ridicate ale apei contribuie la intensificarea furtunilor. Energia eliberată atunci când vaporii de apă se condensează în lichid sau gheață – denumită energie latentă – joacă un rol esențial în alimentarea acestor furtuni și creșterea lor rapidă în intensitate.

Într-o ciclogeneză explozivă, scăderea presiunii atmosferice face ca diferențele de presiune dintre centrul furtunii și zona înconjurătoare să devină foarte mari, ceea ce duce la generarea unor vânturi extrem de puternice, capabile să producă pagube majore. De asemenea, aceste furtuni au tendința să se formeze în sezonul rece, din noiembrie până în martie în emisfera nordică, dar pot apărea și în afara acestor perioade, în funcție de condițiile meteorologice.

Pericolele și impactul ciclonilor-bombă

Ciclonii-bombă reprezintă un pericol semnificativ, în special pentru regiunile de coastă și pentru activitatea maritimă. Aceștia pot aduce vânturi cu forță de uragan, care ating viteze de peste 119 km/h, și precipitații intense, ceea ce duce la inundații și alunecări de teren în zonele vulnerabile. În plus, acești cicloni pot genera valuri foarte înalte, ceea ce reprezintă un pericol major pentru navele aflate în larg, contribuind la riscul de naufragiu. De altfel, unele dintre cele mai puternice ciclonii-bombă au provocat distrugeri considerabile pe Marile Lacuri din America de Nord, unde au fost înregistrate și naufragii ale navelor comerciale.

Un alt aspect notabil este că ciclonii-bombă pot aduce și cantități mari de zăpadă, transformându-se în adevărate furtuni de zăpadă în unele regiuni. Aceste furtuni de iarnă pot bloca drumuri, perturba rețelele de transport și afecta alimentarea cu energie electrică, lăsând mii de oameni fără acces la servicii esențiale în timpul temperaturilor extrem de scăzute.

Sunt ciclonii-bombă mai frecvenți din cauza schimbărilor climatice?

Întrebarea dacă ciclonii-bombă devin mai frecvenți sau mai puternici din cauza schimbărilor climatice rămâne una deschisă. Experții afirmă că, pe măsură ce Pământul se încălzește, crește și cantitatea de vapori de apă din atmosferă, ceea ce ar putea contribui la intensificarea furtunilor, inclusiv a ciclonilor-bombă. Totuși, încălzirea nu este uniformă, iar observațiile sugerează că zonele de latitudine înaltă se încălzesc mai rapid, ceea ce ar putea avea efecte diferite asupra dinamicii acestor furtuni. Un lucru este sigur: fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente, iar ciclonii-bombă sunt parte din această realitate meteorologică complicată, care afectează viața a milioane de oameni de pe glob.

În concluzie, ciclonii-bombă sunt fenomene meteorologice complexe și periculoase, care pot avea un impact devastator asupra regiunilor afectate. Înțelegerea mecanismelor de formare și a riscurilor pe care le presupun este esențială pentru a putea face față efectelor acestor furtuni extreme. Chiar dacă acest fenomen pare să fie departe de România, cunoașterea și pregătirea pentru astfel de evenimente pot contribui la o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a efectelor lor la nivel global.