Ce nu știu românii despre creșterea salariului minim pe economie, avertismentul experților. Scumpiri, șomaj sau faliment, dar începutul dezastrului
Guvernul României a propus o mărire a salariului minim pe economie de la 3.300 de lei brut la 3.700 de lei brut, efectivă din 1 iulie 2024. Această creștere include și o componentă de 300 de lei neimpozitabilă, menită să crească venitul net al angajaților la 2.363 de lei. Însă, experții economici, inclusiv Mircea Coșea, avertizează despre efectele potențial negative ale acestei măsuri, aducând în discuție o serie de repercusiuni care ar putea afecta economia și piața muncii.
Analiza efectelor economice
Mircea Coșea, analist economic recunoscut, explică pentru Adevărul că, deși creșterea salariului minim poate părea benefică la prima vedere, aceasta poate avea efecte nedorite precum inflația, creșterea costurilor pentru companii și, implicit, scumpiri la nivelul consumatorilor finali. Coșea subliniază că majorarea nu este însoțită de măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, ceea ce poate duce la falimente și creșterea șomajului.
Implicații politice și sociale
Decizia de creștere a salariului minim este văzută ca una cu conotații electorale, având în vedere că este programată să intre în vigoare într-un an electoral. Acest lucru ar putea influența comportamentul economic al firmelor, care, confruntate cu costuri suplimentare, ar putea să-și restrângă operațiunile sau să scumpească produsele și serviciile oferite, afectând astfel întreaga economie.
Comparație cu alte state europene
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România aplică o politică economică diferită, în contextul în care alte țări oferă facilități fiscale și sprijin companiilor pentru a menține un mediu de afaceri competitiv și pentru a evita efectele negative ale creșterii costurilor cu forța de muncă.
Viziunea pentru viitor
Pentru a preveni efectele negative ale creșterii salariului minim, ar fi necesare măsuri de sprijin pentru companii, cum ar fi reduceri de taxe și stimulente pentru investiții, precum și o abordare mai prudentă și bazată pe analize economice riguroase. De asemenea, ar trebui luate în considerare impactul pe termen lung asupra competitivității economice a României și asupra atractivității țării pentru investitori.
În timp ce creșterea salariului minim este necesară pentru a îmbunătăți nivelul de trai al angajaților, este crucial ca această măsură să fie însoțită de politici economice bine gândite, care să protejeze atât interesele angajaților, cât și pe cele ale mediului de afaceri. Fără o abordare echilibrată, există riscul ca efectele pozitive să fie anulate de consecințele economice negative pe termen lung.