Ce au întrebat românii după ce l-au votat pe Călin Georgescu: De la suveranitate la pedologie

După primul tur al alegerilor prezidențiale, care l-a poziționat pe Călin Georgescu pe primul loc, interesul românilor pentru anumite concepte a crescut simțitor. Potrivit Dexonline, în dimineața zilei de 25 noiembrie 2024, topul căutărilor reflectă curiozități intense asupra unor subiecte legate de istorie, suveranitate și ideologii. Ce au dorit să afle românii și ce semnificații au cuvintele pe care le-au căutat cel mai des?

Interesul pentru trecut: „legionar” și „antisemitism”

Pe primul loc în topul căutărilor se află cuvântul „legionar”, cu 2.234 de căutări. Acest termen face referire la Mișcarea Legionară, o organizație de extremă dreapta din perioada interbelică, cu vederi ultra-naționaliste și antisemite. Mișcarea Legionară a fost responsabilă pentru numeroase acte violente și a avut o influență semnificativă asupra politicii din România în anii 1930-1940.

„Antisemitism” a fost căutat de 641 de ori, în timp ce „antisemit” a avut 304 căutări. Antisemitismul este definit ca ostilitatea sau prejudecata față de evrei, un curent ideologic și comportamental periculos, care a avut consecințe tragice în istorie, cel mai notabil în timpul Holocaustului. Așadar, românii au vrut să înțeleagă mai bine ce înseamnă aceste concepte, probabil influențați de discursurile controversate ale candidaților din campanie.

„Suveranitate” și „suveran” – dorința de independență?

Termenul „suveranitate” a fost căutat de 1.570 de ori, iar „suveran” a avut 819 căutări. „Suveranitate” înseamnă independența unui stat de a-și decide propriile politici, fără ingerințe externe, fiind un concept esențial în contextul geopolitic actual, când multe țări europene discută despre independența față de influențele externe. „Suveran” face referire la un conducător absolut sau la independența personală, și sugerează o dorință de libertate completă, fie ea politică sau personală.

De ce ar trebui să renunți la staniol pentru a înveli alimentele, conform experților în sănătate alimentară

500 de tineri au ieșit în stradă, la Universitate, pentru a protesta împotriva lui Călin Georgescu: ”Iubirea de țară nu-i legionară!”

Aceste căutări indică faptul că românii sunt din ce în ce mai interesați de ideea de autonomie națională, probabil în contextul discursului politic al lui Călin Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și anti-occidentale.

„Mason” și „masonerie” – mituri și teorii ale conspirației

Un alt termen căutat frecvent a fost „mason”, cu 522 de căutări, urmat de „masonerie” cu 222 de căutări. „Masoneria” este o organizație secretă, adesea înconjurată de mituri și teorii ale conspirației, fiind frecvent subiectul unor teorii care implică influența ascunsă asupra guvernelor și economiilor. Acest interes pentru masonerie poate fi legat de preocupările legate de „forțe oculte” sau „conspirații globale”, teme des vehiculate în spațiul public românesc.

Curiozități mai rare: „pedologie” și „rusofil”

Cu 270 de căutări, „pedologie” a fost unul dintre cele mai neașteptate cuvinte din acest top. „Pedologia” este studiul solului, ramura științei care se ocupă cu formarea, compoziția și clasificarea solurilor. Este posibil ca această căutare să fie legată de discuții despre agricultură, un domeniu sensibil în România, mai ales în contextul posibilelor politici agrare propuse de Călin Georgescu.

De asemenea, termenul „rusofil” a apărut în 252 de căutări. „Rusofil” este un termen care se referă la o persoană simpatizantă cu Rusia sau cultura rusă, lucru care poate reflecta popularitatea crescândă a sentimentelor pro-ruse în rândul românilor, influențată, cel mai probabil, de discursurile naționaliste și orientate spre est ale unor politicieni.

Ce ne arată aceste căutări?

Analiza acestor căutări relevă o combinație de frică, curiozitate și incertitudine legate de viitorul politic al României. Teme istorice, ideologii naționaliste, dar și subiecte de natură socială sau agricolă au fost în prim-planul interesului public. Aceste căutări pot indica o încercare a românilor de a înțelege mai bine contextul actual, în lumina unui prim tur de alegeri prezidențiale considerat de mulți un „rezultat șoc”.

Rămâne de văzut cum vor evolua percepțiile și interesele cetățenilor români în viitorul apropiat, în contextul unor schimbări politice semnificative și a unui peisaj internațional complicat.