28 dec. 2024 | 09:24

Ce ar fi putut provoca haosul orbital în sistemul nostru solar? Ce spun cercetătorii despre descoperirea care pune sub semnul întrebării teoriile vechi

ACTUALITATE
Ce ar fi putut provoca haosul orbital în sistemul nostru solar? Ce spun cercetătorii despre descoperirea care pune sub semnul întrebării teoriile vechi

Astronomii au observat de mult timp anumite anomalii în structura sistemului nostru solar, care nu pot fi explicate pe deplin doar de influența gravitațională a Soarelui. Deși Soarele a menținut o ordine destul de strictă, mișcările planetelor în jurul său fiind aproape perfect aliniate pe același plan și în aceeași direcție, există mici abateri care ridică întrebări. O nouă cercetare sugerează că aceste anomalii ar putea fi rezultatul unei intervenții externe, mai exact a unui obiect interstelar masiv, cu o masă de până la 50 de ori mai mare decât Jupiter, care ar fi trecut prin sistemul nostru solar și ar fi modificat orbitele planetelor.

Această descoperire ar putea schimba modul în care înțelegem evoluția sistemului solar și cum evenimente externe pot influența chiar și cele mai stabile structuri cosmice. Teoria este susținută de simulări computerizate care indică faptul că o astfel de coliziune gravitațională ar fi posibilă într-o probabilitate de 1 la 100, un rezultat destul de semnificativ într-un astfel de domeniu.

Migrări planetare și misterele orbitelor planetelor

Sistemul solar are o vârstă estimată de aproximativ 4,6 miliarde de ani, iar astronomii au propus multe teorii pentru a explica modul în care au evoluat planetele și au ajuns la pozițiile lor actuale. Conform celei mai acceptate teorii, planetele s-au format într-un disc protoplanetar de gaz, în jurul unui Soare tânăr. Acesta ar explica de ce toate planetele sunt pe orbite aproape coplanare și se mișcă în aceeași direcție. Totuși, planetele nu au rămas la locul lor. Fenomenul de migrație planetară sugerează că unele dintre ele s-au mutat în locuri neobișnuite. De exemplu, Uranus și Neptun sunt considerate a fi formate mai aproape de Soare decât pozițiile lor actuale.

În ciuda teoriei de migrație planetară, există încă anomalii care nu pot fi explicate pe deplin. În special, orbitele gigantilor gazoși, cum sunt Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, par să prezinte excelențe care nu se potrivesc cu modelele existente. De aici apare întrebarea: oare nu cumva ceva extern ar fi fost responsabil pentru aceste modificări orbitale?

Un „invadator” interstelar?

Potrivit noii cercetări, ar putea exista un răspuns surprinzător la aceste întrebări: un obiect interstelar imens ar fi putut trece prin sistemul nostru solar și să modifice orbitele planetelor. Dacă un obiect cu o masă de două până la cincizeci de ori mai mare decât Jupiter ar fi trecut la o distanță de 20 de unități astronomice față de Soare (adică de 20 de ori mai mult decât distanța dintre Pământ și Soare), el ar fi putut provoca modificări semnificative în pozițiile planetelor.

Teoria sugerează că acest „invadator” ar fi putut fi un gigant gazos care a fost aruncat din propriul sistem solar și a venit să perturbe echilibrul nostru. Aceasta ar putea fi o explicație pentru orbitele bizare ale planetelor, cum sunt cele ale lui Uranus și Neptun, care nu pot fi complet explicate prin interacțiunile gravitaționale interne.

Deși natura acestui obiect rămâne necunoscută, ideea unui „invadator” din afacerea sistemului solar nostru este fascinantă și deschide noi posibilități pentru cercetările viitoare. Probabilitatea de 1 la 100, oferită de simulările, face ca această teorie să fie una destul de viabilă și ar putea să răspundă la multe dintre întrebările care persistă cu privire la structura sistemului solar.

Astfel, în timp ce Soarele este văzut ca un „dictator benevolent” al sistemului nostru, un asemenea obiect interstelar ar putea demonstra că există mult mai multe forțe externe care influențează ordinea noastră cosmică decât am fi crezut până acum.

Am venit la facultate în București, de la malul mării, acum nouă ani. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, secțiunea Comunicare și Relații ... vezi toate articolele