Câți români mai lucrează în România, câți au două locuri de muncă. Radiografia populației active din țara noastră, a patronilor și salariaților
Populația ocupată din România a fost, în 2023, de aproximativ 7,7 milioane de persoane, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această cifră marchează o scădere de 110.000 de persoane față de anul 2022, reflectând schimbările și provocările economice din țară.
Distribuția populației ocupate
Structura pe grupe de vârstă și sectoare de activitate
Dintre cele 7,697 milioane de persoane ocupate, majoritatea, adică 98,9%, erau în vârstă de muncă, adică între 15 și 64 de ani. Acești angajați se distribuie astfel:
- Servicii: 55,2% din totalul persoanelor ocupate
- Industrie și construcții: 33,4%
- Sector agricol: 11,4%
Statutul profesional
Majoritatea populației ocupate din România este formată din salariați, care reprezintă 85,7% din total. Aceasta arată o stabilitate a locurilor de muncă în cadrul companiilor și instituțiilor. În același timp, 13% dintre persoanele ocupate sunt lucrători pe cont propriu sau lucrători familiali neremunerați, un procent semnificativ dintre aceștia (82,4%) locuind în mediul rural.
Patronii și antreprenorii
Numărul patronilor în 2023 a fost de 103.400, dintre care 74,6% își desfășurau activitatea în întreprinderi mici, cu unul până la zece salariați. Un procent de 6,6% dintre patroni se regăsesc în agricultură, subliniind importanța acestui sector în mediul de afaceri rural.
Două locuri de muncă: O realitate pentru unii români
În anul 2023, 43.300 de persoane au desfășurat pe lângă activitatea principală și o activitate secundară, reprezentând 0,6% din populația ocupată. Ponderi mai ridicate s-au înregistrat pentru persoanele cu studii medii (0,6%) și pentru cele din mediul rural (1,1% față de 0,2% în urban). Majoritatea activităților secundare desfășurate în mediul rural (90,7%) au fost în sectorul agricol.
Provocările și perspectivele pieței muncii
Scăderea populației ocupate
Scăderea populației ocupate cu 110.000 de persoane față de 2022 ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea pieței muncii în România. Factori precum migrația, schimbările economice și sociale, precum și contextul global influențează dinamica forței de muncă.
Importanța educației și a formării profesionale
Pentru a contracara tendințele negative, este esențială o accentuare a educației și formării profesionale, în special în domenii cheie precum tehnologia și inovația. România trebuie să investească în dezvoltarea competențelor digitale și tehnice ale populației pentru a se adapta la noile cerințe ale pieței muncii.
Mediul rural vs. mediul urban
Discrepanțele între mediul rural și urban sunt încă vizibile, atât în ceea ce privește oportunitățile de muncă, cât și nivelul de educație. Dezvoltarea infrastructurii și a accesului la educație în mediul rural sunt pași esențiali pentru a reduce aceste diferențe.
Radiografia populației active din România evidențiază atât provocările, cât și oportunitățile existente pe piața muncii. Deși numărul salariaților rămâne ridicat, există necesitatea de a sprijini și de a dezvolta sectorul antreprenorial și de a îmbunătăți condițiile de muncă în mediul rural. Investițiile în educație și formare profesională, împreună cu politici de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, sunt esențiale pentru a asigura o creștere sustenabilă a pieței muncii din România.