Câți pensionari români sunt nevoiți să lucreze după ce ies la pensie. Încă o consecință tristă a pensiilor speciale

În România, realitatea pensionării nu aduce întotdeauna liniștea și stabilitatea financiară așteptată de cei care au contribuit ani întregi la sistemul de pensii.

Un număr semnificativ de pensionari se văd nevoiți să continue să lucreze chiar și după atingerea vârstei de pensionare, o reflexie directă a inechităților generate de sistemul de pensii speciale. Această situație nu doar că subliniază discrepanțele dintre diferitele categorii de pensii, dar evidențiază și provocările cu care se confruntă pensionarii din sistemul public.

Citește și: Pensionarii care ratează creșterea pensiilor din septembrie 2024. Vor rămâne cu aceiași bani, care sunt calculele pentru seniori

Pensiile speciale și consecințele mai puțin evidente

Pensiile speciale, destinate anumitor categorii profesionale, sunt percepute ca fiind disproporționat de mari comparativ cu pensiile obișnuite, ceea ce a condus la un sentiment generalizat de nedreptate în rândul populației. În contrast, pensionarii din sistemul public se luptă adesea cu sume insuficiente pentru a acoperi costurile de bază ale vieții, forțându-i să caute forme de angajare post-pensionare pentru a-și completa veniturile.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

„Aici e problema fără soluție în momentul de față: pensiile speciale. Ne permitem luxul să retragem din activitate oameni în vârful carierei profesionale plătindu-i, pe mulți dintre ei, foarte mult și nu mai au nicio motivație să revină în piața muncii marea majoritate a lor. Din cei 4 milioane inactivi, peste 90% nu doresc să revină în piața muncii”, a afirmat economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în cadrul unei conferințe organizată de CursDeGuvernare.ro.

Statisticile arată că un procent semnificativ dintre pensionarii români continuă să lucreze după pensionare. Motivele sunt variate, de la nevoia de a suplimenta o pensie insuficientă, la dorința de a rămâne activi și utili societății. Indiferent de motivație, acest fenomen subliniază faptul că sistemul actual de pensii nu reușește să asigure un trai decent pentru toți pensionarii.

„Noi discutăm de o vârstă standard de pensionare de 62-65 de ani (ca medie n.r.), dar vârsta efectivă este mult mai mică pentru că mediile se fac din cei care se pensionează la 65 și cei care se pensionează la 40 de ani”, a adăugat Dumitru.

Citește și: Casa de Pensii din România a făcut anunțul pentru acești pensionari: se dau câte 1.000 de lei în plus la pensie

Sistemul public de pensii din România, într-o situație complicată

Impactul pensiilor speciale asupra sistemului de pensii publice este complex și pe mai multe fronturi. Pe de o parte, aceste pensii speciale exercită presiuni suplimentare asupra bugetului destinat pensiilor, limitând resursele disponibile pentru majorarea pensiilor din sistemul public. Pe de altă parte, existența lor perpetuează o divizare socială și economică între pensionari, amplificând sentimentele de inechitate și frustrare.

„Durata vieții active în România este undeva la 30 de ani pe statisticile Comisiei Europene, fiind cea mai mică din Europa. Știm că media ascunde multe. Media e făcută din cei care muncesc și peste 65 de ani și la 70 de ani încă sunt în activitate economică (pentru că sunt și pensionari care încă muncesc) și cei care ies din activitatea economică la o vârstă aproape rușinoasă, la 40 de ani, când sunt în vârful carierei”, a afirmat economistul.

Reforma sistemului de pensii este o temă constantă în discuțiile politice și sociale, cu apeluri la echitate și sustenabilitate. Propunerile variază de la recalcularea pensiilor speciale și alinierea lor la principii de echitate, până la introducerea unor măsuri care să asigure o pensie minimă garantată capabilă să ofere un trai decent.

În concluzie, nevoia pensionarilor români de a lucra după pensionare este un simptom al unui sistem de pensii care necesită reforme profunde. Aceasta reflectă nu doar provocările economice cu care se confruntă individul, dar și nevoia de a construi un sistem de pensii echitabil și sustenabil, care să respecte contribuția fiecărei persoane la societate și să asigure un trai decent în anii de bătrânețe.