Câte Luni are Pământul, de fapt. Răspunsul te va surprinde, nu este atât de simplu

Câte Luni are Pământul? Răspunsul evident este „una”, dar planeta noastră adună și alte Luni, care nu sunt legate gravitațional de noi, ci împart orbita noastră pentru o perioadă și sunt influențate de gravitația noastră în timpul orbitei lor în jurul Soarelui.

Pământul mai are și Luni fantomă

Pentru a înțelege aceste așa-numite „Luni”,  cunoscute și sub denumirea de nori Kordylewski, trebuie să înveți despre Punctele Lagrange.

„Punctele Lagrange sunt poziții în spațiu unde forțele gravitaționale ale unui sistem de două corpuri, cum ar fi Soarele și Pământul, produc regiuni îmbunătățite de atracție și respingere”, explică NASA.

„Punctele Lagrange stabile, etichetate L4 și L5, formează vârful a două triunghiuri echilaterale care au masele mari la vârfurile lor. L4 conduce orbita Pământului, iar L5 o urmează”, declară, de asemenea, NASA.

Ce poți face de Crăciun în București. Evenimente și activități în perioada 24-26 decembrie 2024

Secretul pentru cea mai bună maioneză pentru salata de boeuf. Se face cu ouă întregi, în mai puțin de 1 minut și iese pufoasă

Aceasta nu este o idee abstractă, ci ceva ce folosim în practică. JWST este plasat în punctul Lagrange L2 între Pământ și Soare, în timp ce punctul L1 este folosit pentru Satelitul Observatorului Solar și Heliosferic, pentru vederea sa neîntreruptă asupra stelei noastre.

Corpurile mai mici sunt adesea găsite în aceste puncte Lagrange stabile, cel mai evident exemplu fiind asteroizii troieni găsiți în punctele L4 și L5 dintre Jupiter și Soare.

Punctele Lagrange sunt stabile

Punctele Lagrange apar și în sistemul Pământ-Lună, iar L4 și L5 sunt, de asemenea, stabile. Deși nu conțin niciun corp mai mic, astronomii au căutat „Luni fantomă” în regiuni încă din anii 1960, care sunt acumulări de praf în acea regiune.

Aceasta nu este o sarcină ușoară, deoarece praful este dificil de detectat în contrast cu lumina de fundal a cerului, lumina stelelor, lumina din Calea Lactee, deci nu este surprinzător că nu am găsit semne ale uneia pentru o vreme.

Ele au fost raportate de Kazimierz Kordylewski, care le dă norilor unul dintre nume. Totuși, sonda spațială japoneză Hiten, care a fost lansată în 1990, nu a găsit semne evidente ale unei creșteri a prafului pe măsură ce trecea prin punctele L4 și L5 dintre Pământ și Lună, făcând descoperirea să pară improbabilă.

Cu toate acestea, în 2018, o echipă a încercat să modeleze norii Kordylewski pentru a vedea cum ar putea fi cel mai bine detectați.