Cât costă să te pensionezi anticipat ”la negru” în România. Cazul șpăgilor care s-a lăsat cu patru arestați, dar și cu apartamente de lux
În România, te poți pensiona anticipat pe caz de boală. Dacă ai o hârtie care atestă faptul că, de exemplu, ți s-a diminuat semnificativ abilitatea de a vedea, poți ieși la pensie la limită de vârstă cu mult timp înaintea altor contribuabili. Pentru eliberarea ilegală a acelor hârtii s-a creat o întreagă rețea infracțională în Gorj.
Patru cadre medicale au ajuns după gratii după ce au pus la punct o rețea infracțională ce facilita pensionarea anticipată a românilor pe caz de boală. În doar o lună, 75 de români au plătit între 400 și 1.000 de lei fiecare pentru o adeverință, dar sistemul funcționează de câțiva ani. În privința profitului, medicul care a coordonat activitatea echipei și își punea semnătura pe deciziile de pensionare a obținut din această afacere nu mai puțin de 3 apartamente de lux, după cum atrag atenția procurorii citați de Digi24.
Cum s-au îmbogățit câțiva medici, înainte să ajungă la închisoare
Sistemul de pensionare anticipată ”la negru” a fost posibil printr-o echipă formată dintr-un medic și o asistentă medicală de la Casa de Pensii Gorj, o infirmieră de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, precum și un medic oftalmolog de la o clinică din municipiu. Fiecare dintre cei patru își cunoștea rolul și, fiecare, se alegea, în final, cu ceva din „afacere”.
La perchezițiile polițiștilor, sute de lei au fost găsite ascunse prin sertare, în plicuri albe, printre filele dosarelor și nu numai. Nimic nu ar fi fost posibil fără liderul grupului, suspectul E.I.A. Acesta ocupa poziția de medic expert în cadrul Casei Județene de Pensii Gorj.
„În perioada 03.07.2023 – 08.08.2023, suspectul E.I.A. a primit cu titlu de mită de la 75 de persoane care solicitau emiterea unor decizii de pensionare pe caz de boală, sume de bani cuprinse între 400 şi 1000 lei introduse în plicuri şi apoi printre actele dosarelor cu înscrisuri medicale, precum şi alte produse.”, au atras atenția procurorii.
Cum a funcționat sistemul pensionărilor anticipate pe bază de șpagă și documente false
”Suspectul E.I.A o folosea pe suspecta L.I., infirmieră în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu ca intermediar pentru identificarea unor persoane dispuse să remită sume de bani cu titlu de mită şi era ajutat în activitatea infracţională şi de suspecta T.M., asistentă medicală, care la rândul său primea cu titul de mită bani şi bunuri de la solicitanţii deciziilor de pensionare.
S-a mai reţinut totodată că în perioada 2016 – 2022, suspectul E.I.A. a conceput şi pus în aplicare o schemă infracţională de schimbare şi transfer de bunuri, de disimulare a provenienţei reale a sumelor de bani pe care le-a folosit pentru achiziţia a trei imobile tip apartament, de spălare a sumelor de bani obţinute din săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, folosind membrii familiei sale, aceştia fiind oficial finanţatorii achiziţiilor a trei apartamente cumpărate de soţia suspectului E.I.A. în anii 2017, 2018 şi 2022, familia suspectului plătind în total 240.500 euro şi 230.005 lei.
În perioada 2015 -2022 conturile familiei au fost alimentate din surse proprii (salarii, pensii, alocaţii, chirii, dobânzi) cu sumele de 951145 lei, 51564 euro şi 529 usd, acestea fiind folosite în mare parte pentru cheltuielile zilnice, pentru întreţinerea familiei. Soţia suspectului este casnică, nu a avut un serviciu în toată perioada analizată. Din verificările efectuate a rezultat că suspectul E.I.A. a consumat prin cheltuieli curente pentru întreţinerea familiei toate sumele de bani primite cu titlu de drepturi salariale, dar a şi efectuat depuneri în numerar în conturile sale bancare în cuantum total de 150906 lei, pentru care nu au fost identificate documente justificative.
Procurorul a dispus în data de 10.01.2024 luarea unor măsuri asiguratorii, respectiv poprire pe contul suspectului E.I.A., până la concurenţa sumei de 150906 lei, precum şi sechestru asiguratoriu asupra a două imobile (apartamente, unul situat în municipiul Cluj şi unul în municipiul Bucureşti)”, se arată în documente procurorilor, conform sursei citate.
Din câte se pare, toți cei care au reușit să se pensioneze anticipat la Gorj au făcut-o prin intermediul unor adeverințe medicale care le atesta pierderea vederii.
„În perioada 16.08.2022 – 31.08.2023, a întocmit în fals referate de specialitate şi a aplicat în fals parafa şi semnătura pe fişe medicale, în schimbul primirii unor sume de bani cu titlu de mită. S-a mai reţinut că prin referatele medicale întocmite în fals, precum şi prin parafele aplicate în fals pe fişele medicale, pentru mai multe persoane, suspecta A.T. a determinat funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Pensii Gorj S.P.C.R.P.C.I.V. Gorj şi comisiei de evaluare a persoanelor adulte în grad de handicap din cadrul Consiliului Judeţean Gorj să emită în fals, fără vinovăţie, certificate de încadrare în grad de handicap, decizii de pensionare şi permise de conducere”, spun anchetatorii.