20 aug. 2024 | 08:30

Când se schimbă banii în România și trecem de la leu la euro. Avertismentul experților desființează optimismul lui Isărescu de la BNR

ACTUALITATE
Când se schimbă banii în România și trecem de la leu la euro. Avertismentul experților desființează optimismul lui Isărescu de la BNR

România se confruntă cu un viitor incert în ceea ce privește adoptarea monedei euro, în ciuda declarațiilor optimiste făcute de oficialii Băncii Naționale a României (BNR) în trecut.

În timp ce guvernatorul Mugur Isărescu anunța cu încredere în 2019 că România ar putea adopta euro în timpul mandatului său, realitatea economică actuală sugerează că acest obiectiv ar putea fi atins abia peste mai bine de un deceniu. Experții financiari avertizează că dificultățile economice și lipsa de convergență a României cu standardele zonei euro ar putea amâna semnificativ această tranziție.

Perspectivele adoptării euro: optimist vs. realist

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara în 2019 că trecerea României la euro ar putea fi realizată în timpul mandatului său, subliniind importanța pregătirii riguroase pentru a evita capcanele asociate cu o tranziție nepregătită. El avertiza că intrarea în zona euro fără a îndeplini criteriile necesare de convergență ar putea agrava dezechilibrele economice, dând exemplul Greciei, care a trecut printr-o criză severă după adoptarea monedei unice.

Cu toate acestea, un sondaj recent realizat de CFA România dezvăluie o viziune mult mai pesimistă. Analiștii financiar-bancari se așteaptă ca România să adopte euro abia în 2035, cu 11 ani mai târziu decât data țintită inițial. Potrivit sondajului, estimările variază între 5 și 20 de ani, iar unii experți consideră chiar că România nu va adera niciodată la zona euro. Această disonanță între optimismul oficialilor BNR și previziunile experților subliniază provocările majore cu care se confruntă țara noastră în acest proces.

Obstacole economice și politice: de ce România nu este pregătită

Unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării euro este deficitul bugetar. Conform economistului-șef al BNR, Valentin Lazea, România nu va putea să respecte criteriul de deficit bugetar stabilit de Tratatul de la Maastricht (3% din PIB) până în 2027. Aceasta înseamnă că, deși România ar putea dori să treacă la euro, nu îndeplinește condițiile economice necesare pentru a face acest pas.

În anii 2010-2012, România se afla într-o poziție mai favorabilă, îndeplinind toate criteriile de la Maastricht, însă publicul a cerut relaxarea măsurilor de austeritate, ceea ce a dus la creșterea deficitelor bugetare. Această tendință de a cheltui mai mult decât permite bugetul a continuat, făcând imposibilă respectarea criteriilor de convergență necesare pentru adoptarea euro.

De asemenea, aderarea la zona euro este o decizie politică complexă, nu doar una economică. România beneficiază în prezent de o derogare care îi permite să întârzie adoptarea euro, dar la un moment dat, va trebui să ia această decizie. Alte țări, precum Suedia și Cehia, au ales să nu adopte euro, deși ar putea, ceea ce sugerează că și România ar putea urma un traseu similar dacă nu se va conforma cerințelor.

Adoptarea euro: când și cum?

La nivelul Uniunii Europene, se discută modificări în legislația rutieră care ar putea impune teste medicale și alte verificări pentru șoferii în vârstă, însă, mai important pentru România, există propuneri și pentru schimbări în zona adoptării euro. Comisia Europeană sugerează că adoptarea euro ar trebui să fie acompaniată de respectarea strictă a regulilor, ceea ce pune o presiune suplimentară pe România, unde respectarea regulilor financiare nu este întotdeauna o prioritate.

În concluzie, deși adoptarea euro rămâne un obiectiv pentru România, drumul către atingerea acestui obiectiv este lung și plin de obstacole. În timp ce oficialii BNR exprimă un optimism prudent, realitatea economică și opiniile experților sugerează că România ar putea avea nevoie de mai mult timp și eforturi pentru a se alinia la standardele zonei euro. Dacă dorești să te pregătești pentru această tranziție, este important să urmărești evoluțiile economice și politice din România și din Uniunea Europeană.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele