04 dec. 2024 | 06:00

Când poți fi dezmoștenit în România. Situația în care vei rămâne cu buza umflată după succesiune

ACTUALITATE
Când poți fi dezmoștenit în România. Situația în care vei rămâne cu buza umflată după succesiune

Dezmoștenirea reprezintă o modalitate de excludere de la moștenire a unei persoane care, în mod normal, ar fi avut dreptul legal de a moșteni. Deși oricine poate fi dezmoștenit fără o justificare precisă, reglementările din Codul civil impun anumite limite, cea mai importantă fiind rezerva succesorală. Aceste prevederi sunt esențiale pentru a înț⁡elege când și într­­re ce condiții poți rămâne fără niciun drept într­re cazul unei succesiuni.

Cum poate avea loc dezmoștenirea?

Premisa de bază a dezmoștenirii este existența unui testament. Conform art. 1074 din Codul civil, dezmoștenirea reprezintă dispoziția testamentară prin care o persoană, numită testator, înglobează în mod explicit decizia de a înlătura de la moștenire unul sau mai mulți dintre moștenitorii legali. Testamentul reprezintă instrumentul legal prin care se stabileȕte cine va beneficia de patrimoniul unei persoane într­­re cazul decesului acesteia, în funcție de voința exprimată în document.

Astfel, între lipsa unui testament, moștenirea va fi distribuită conform regulilor legale de succesiune. Dezmoștenirea poate fi directă, de exemplu prin formularea „îl înlătur de la moștenire pe fratele meu”, sau poate fi realizată indirect, prin instituirea unor legatari care iau locul și partea moștenitorilor legali.

Libertatea testatorului și limitările legale

Deși testatorul are o libertate considerabilă într­­re ceea ce privește dezmoștenirea, există anumite limitări impuse de lege. Spre deosebire de instituția nedemnității succesorale, care presupune excluderea moștenitorului ca urmare a unor fapte grave comise, dezmoștenirea depinde strict de voința testatorului, fără ca acesta să fie obligat să justifice o astfel de decizie.

Cu toate acestea, libertatea testatorului nu este absolută. Rezerva succesorală impune protejarea intereselor anumitor membri de familie apropiați, denumiți rezervatari. Aceștia includ soțul supraviețuitor, descendenții direcți ai defunctului (copiii, nepoții) și ascendenții privilegiați (părinții). Potrivit art. 1087 din Codul civil, această categorie de persoane are dreptul la o parte din moștenire, indiferent de dorința exprimată de testator în testament.

În cazul în care această rezervă succesorală nu este respectată, moștenitorii rezervatari pot solicita reînt­­re­girea cotei lor legale, astfel asigurându-și drepturile asupra moștenirii. Cu alte cuvinte, deși testatorul poate exclude pe oricine din testament, dacă aceștia sunt rezervatari, decizia nu va fi definitivă, iar cota lor succesorală va trebui respectată.

Cine poate fi dezmoștenit complet?

Frații, surorile, verii sau alte rude colaterale care nu fac parte din categoria moștenitorilor rezervatari pot fi dezmoșteniți complet. Deoarece nu beneficiază de protecția rezervării succesorale, aceștia pot fi excluși de la moștenire fără nicio restricție, în funcție de dorința testatorului.

Astfel, dacă nu faci parte din categoria moștenitorilor rezervatari, ai toate șansele să fii dezmoștenit complet, fără ca legea să iți ofere posibilitatea de a contesta acest fapt. În schimb, dacă ești unul dintre moștenitorii protejați de lege, drepturile tale sunt garantate, indiferent de ceea ce este stipulat în testament.

Concluzii despre dezmoștenire în România

Instituția dezmoștenirii în România este una care oferă testatorului o mare libertate de decizie, în special într­­re cazul persoanelor care nu sunt rezervatari. Cu toate acestea, protejarea moștenitorilor rezervatari asigură faptul că membrii apropiați ai familiei defunctului vor primi o parte din moștenire, chiar dacă dorința expresă a testatorului a fost de a-i exclude.

Prin urmare, este important să înțeleagă că dezmoștenirea nu poate fi aplicată într­re orice condiție, iar moștenitorii rezervatari au dreptul legal de a solicita partea lor din moștenire. Dacă ești într-o astfel de situație, cunoașterea drepturilor tale te poate ajuta să îți protejezi interesele în fața unor decizii nefavorabile, conform Legal Badger.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele