Când poți fi dezmoștenit în România. Situația în care vei rămâne cu buza umflată după succesiune
Dezmoștenirea reprezintă o modalitate de excludere de la moștenire a unei persoane care, în mod normal, ar fi avut dreptul legal de a moșteni. Deși oricine poate fi dezmoștenit fără o justificare precisă, reglementările din Codul civil impun anumite limite, cea mai importantă fiind rezerva succesorală. Aceste prevederi sunt esențiale pentru a înțelege când și întrre ce condiții poți rămâne fără niciun drept întrre cazul unei succesiuni.
Cum poate avea loc dezmoștenirea?
Premisa de bază a dezmoștenirii este existența unui testament. Conform art. 1074 din Codul civil, dezmoștenirea reprezintă dispoziția testamentară prin care o persoană, numită testator, înglobează în mod explicit decizia de a înlătura de la moștenire unul sau mai mulți dintre moștenitorii legali. Testamentul reprezintă instrumentul legal prin care se stabileȕte cine va beneficia de patrimoniul unei persoane întrre cazul decesului acesteia, în funcție de voința exprimată în document.
Astfel, între lipsa unui testament, moștenirea va fi distribuită conform regulilor legale de succesiune. Dezmoștenirea poate fi directă, de exemplu prin formularea „îl înlătur de la moștenire pe fratele meu”, sau poate fi realizată indirect, prin instituirea unor legatari care iau locul și partea moștenitorilor legali.
Libertatea testatorului și limitările legale
Deși testatorul are o libertate considerabilă întrre ceea ce privește dezmoștenirea, există anumite limitări impuse de lege. Spre deosebire de instituția nedemnității succesorale, care presupune excluderea moștenitorului ca urmare a unor fapte grave comise, dezmoștenirea depinde strict de voința testatorului, fără ca acesta să fie obligat să justifice o astfel de decizie.
Cu toate acestea, libertatea testatorului nu este absolută. Rezerva succesorală impune protejarea intereselor anumitor membri de familie apropiați, denumiți rezervatari. Aceștia includ soțul supraviețuitor, descendenții direcți ai defunctului (copiii, nepoții) și ascendenții privilegiați (părinții). Potrivit art. 1087 din Codul civil, această categorie de persoane are dreptul la o parte din moștenire, indiferent de dorința exprimată de testator în testament.
În cazul în care această rezervă succesorală nu este respectată, moștenitorii rezervatari pot solicita reîntregirea cotei lor legale, astfel asigurându-și drepturile asupra moștenirii. Cu alte cuvinte, deși testatorul poate exclude pe oricine din testament, dacă aceștia sunt rezervatari, decizia nu va fi definitivă, iar cota lor succesorală va trebui respectată.
Cine poate fi dezmoștenit complet?
Frații, surorile, verii sau alte rude colaterale care nu fac parte din categoria moștenitorilor rezervatari pot fi dezmoșteniți complet. Deoarece nu beneficiază de protecția rezervării succesorale, aceștia pot fi excluși de la moștenire fără nicio restricție, în funcție de dorința testatorului.
Astfel, dacă nu faci parte din categoria moștenitorilor rezervatari, ai toate șansele să fii dezmoștenit complet, fără ca legea să iți ofere posibilitatea de a contesta acest fapt. În schimb, dacă ești unul dintre moștenitorii protejați de lege, drepturile tale sunt garantate, indiferent de ceea ce este stipulat în testament.
Concluzii despre dezmoștenire în România
Instituția dezmoștenirii în România este una care oferă testatorului o mare libertate de decizie, în special întrre cazul persoanelor care nu sunt rezervatari. Cu toate acestea, protejarea moștenitorilor rezervatari asigură faptul că membrii apropiați ai familiei defunctului vor primi o parte din moștenire, chiar dacă dorința expresă a testatorului a fost de a-i exclude.
Prin urmare, este important să înțeleagă că dezmoștenirea nu poate fi aplicată întrre orice condiție, iar moștenitorii rezervatari au dreptul legal de a solicita partea lor din moștenire. Dacă ești într-o astfel de situație, cunoașterea drepturilor tale te poate ajuta să îți protejezi interesele în fața unor decizii nefavorabile, conform Legal Badger.