Avertismentul BNR despre recesiunea în România, legătura cu Comisia Europeană. Ce se întâmplă în următorii 3 ani

România se confruntă cu un deficit bugetar îngrijorător, iar Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal și membru al Consiliului de Administrație al BNR, avertizează că o ajustare bruscă a acestuia ar putea împinge economia țării într-o recesiune profundă. În contextul în care deficitul bugetar ar putea ajunge la 7-8% din PIB până la finalul anului 2024, depășind cu mult ținta de 3% impusă de Uniunea Europeană, guvernul român trebuie să ia măsuri prudente pentru a evita o criză economică majoră.

Deficitul bugetar și riscurile unei recesiuni

În primele șase luni ale anului 2024, deficitul bugetar al României a atins deja 3,6% din PIB, iar proiecțiile Consiliului Fiscal indică o agravare a situației până la sfârșitul anului. Aceste cifre sunt mult peste limita de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană pentru statele membre, ceea ce ridică semnale de alarmă cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice ale României.

Daniel Dăianu subliniază că ajustarea deficitului bugetar este inevitabilă, însă aceasta trebuie realizată gradual, pentru a nu destabiliza economia. El avertizează că o ajustare rapidă în decurs de unu până la trei ani ar putea provoca o recesiune profundă, cu efecte negative asupra întregii economii. În schimb, Uniunea Europeană permite o ajustare pe o perioadă de până la șapte ani, oferind astfel României posibilitatea de a implementa reforme structurale fără a afecta grav creșterea economică.

Negocieri cu Comisia Europeană și perspectivele economice

Guvernul României este în discuții cu Comisia Europeană pentru a stabili un plan de reducere treptată a deficitului bugetar. Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de finanțe Marcel Boloș au confirmat că se caută o soluție care să permită o ajustare pe termen lung, pe o perioadă de șapte ani, conform noilor reguli fiscale ale Uniunii Europene. Această abordare ar oferi României timp să implementeze reformele necesare fără a pune o presiune excesivă pe economie.

Când intră ultima tranșă de bani pe cardurile sociale în 2024. De anul viitor, suma scade la jumătate

Cum și unde pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale 2024

Cu toate acestea, Dăianu subliniază că o parte semnificativă a cheltuielilor bugetare ale României sunt rigide, fiind alocate pentru asistență socială, pensii și salarii, ceea ce limitează flexibilitatea guvernului în ajustarea bugetului. În acest context, este esențial ca măsurile de reducere a deficitului să fie bine gândite și să evite suprasolicitarea economiei.

Ce urmează pentru România în următorii trei ani?

În următorii ani, România va trebui să echilibreze nevoia de consolidare fiscală cu menținerea creșterii economice. Avertismentele lui Daniel Dăianu arată că orice abordare pripită poate avea consecințe grave pentru stabilitatea economică a țării. Implementarea graduală a reformelor și respectarea termenului de șapte ani oferit de Uniunea Europeană sunt esențiale pentru evitarea unei recesiuni.

În acest context, guvernul va trebui să fie atent la gestionarea cheltuielilor bugetare și să identifice surse de venit suplimentare care să sprijine reducerea deficitului fără a afecta negativ sectoarele esențiale ale economiei. Toate acestea vor trebui realizate într-un cadru fiscal bine definit, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a economiei românești.

România se află într-un moment critic, iar deciziile luate în următorii ani vor avea un impact major asupra stabilității economice și bunăstării cetățenilor. Guvernul trebuie să colaboreze îndeaproape cu Comisia Europeană și să urmeze un plan de ajustare fiscală care să fie realist și sustenabil, evitând capcanele unei recesiuni provocate de măsuri excesiv de drastice.