Avertismentul BNR despre economia românească, un motiv de îngrijorare pentru toți românii. Așa înțelegi ce merge prost în România

Cel mai recent Raport asupra stabilității financiare, publicat de Banca Națională a României (BNR), dezvăluie o situație alarmantă privind economia românească. Documentul evidențiază persistența deficitelor gemene și tensiunile macroeconomice interne, care reprezintă riscuri majore pentru stabilitatea financiară a țării.

Tensiunile macroeconomice și deficitele gemene

Raportul BNR subliniază că tensionarea echilibrelor macroeconomice interne continuă să fie un factor de risc semnificativ pentru stabilitatea financiară a României, fiind al doilea cel mai important factor după incertitudinile la nivel global. Atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent, se numără printre cele mai mari din Uniunea Europeană, amplificând riscurile economice.

În 2023, deficitul bugetar al României a atins -6,6%, fiind depășit doar de Italia și Ungaria. La fel de îngrijorător este și deficitul de cont curent, care reprezintă -7% din PIB, al doilea cel mai ridicat din UE după Cipru. Aceste deficite reflectă vulnerabilități structurale profunde ale economiei românești.

Impactul întârzierilor în implementarea PNRR

Un alt aspect crucial abordat în raportul BNR este legat de întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși România a primit 9,4 miliarde de euro de la debutul PNRR, fondurile efectiv cheltuite se ridică la doar 1,9 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 20% din sumele primite și doar 6,7% din totalul alocărilor.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Întârzierile în utilizarea acestor fonduri generează o presiune suplimentară asupra echilibrului fiscal-bugetar, deoarece impactul favorabil asupra creșterii economice se materializează cu întârziere și în proporții reduse. Astfel, proiectele finanțate prin granturi PNRR nu reușesc să contribuie în mod semnificativ la stabilitatea economică a țării.

Colectarea veniturilor fiscale și eficientizarea cheltuielilor

Un alt punct critic evidențiat de BNR este nivelul scăzut de colectare a veniturilor fiscale în România, care reprezintă doar 26,61% din PIB, comparativ cu media UE de 40%. Această situație subminează capacitatea guvernului de a finanța cheltuielile curente, care se ridică la circa 33% din PIB.

Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale poate juca un rol crucial în corectarea deficitului bugetar. Gradul de necolectare a TVA în România este de 36,7%, mult peste media UE de 5,3%. Consiliul fiscal recomandă eficientizarea cheltuielilor și revizuirea acestora, similar practicilor OCDE, pentru a reduce risipa și a optimiza alocarea resurselor.

Poziția externă și vulnerabilitățile structurale

Poziția externă a României este marcată de unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE. Evoluția balanței de plăți este influențată de factori conjuncturali, precum politicile fiscale și de venituri, dar și de factori structurali. Pentru a aborda aceste vulnerabilități, Consiliul Național de Supraveghere Macroprudențială recomandă măsuri de diminuare a deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare.

În concluzie, raportul BNR subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a stabiliza economia românească și a diminua riscurile financiare. Deficitele gemene, întârzierile în implementarea PNRR și nivelul scăzut de colectare a veniturilor fiscale sunt principalele provocări care trebuie abordate pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și o stabilitate financiară pe termen lung.