29 apr. 2024 | 15:57

Au oamenii au un ceas intern universal? Ce înseamnă asta, conform cercetătorilor

ACTUALITATE
Au oamenii au un ceas intern universal? Ce înseamnă asta, conform cercetătorilor

Cercetările recente arată cum informațiile senzoriale pot modela percepția noastră asupra trecerii timpului. Ideea că oamenii împart cu toții un „ceas intern” care ne spune cât timp a trecut ar putea să nu fie valabilă, conform unui nou studiu. Acesta arată cum modificarea mediului poate modela percepția noastră asupra trecerii timpului în timp ce o observăm.

Impactul memorabilității imaginilor asupra percepției timpului

Dr. Martin Wiener și colegii săi de la Universitatea George Mason au recrutat 170 de persoane care au participat fiecare la unul dintre cele patru experimente. Primele două s-au concentrat pe modul în care dimensiunea unei scene și cât de aglomerată este aceasta afectează percepția timpului.

Participanților li s-au arătat fotografii ale diferitelor spații – precum o baie, un auditoriu de teatru sau o sală de așteptare a aeroportului – care aveau dimensiuni diferite. Imaginile au rămas pe ecran între 300 și 900 de milisecunde, iar după ce au dispărut, participanților li s-a cerut să evalueze fiecare imagine ca „lungă” sau „scurtă”.

Oamenii au simțit că au privit imaginile mai mari și mai puțin aglomerate pentru mai mult timp decât au făcut-o în realitate. Acest efect se numește dilatarea timpului și explică de ce timpul pare să treacă atât de încet atunci când te plictisești.

Cele două experimente următoare au explorat interacțiunea dintre memorabilitatea unei imagini și dilatarea timpului. Memorabilitatea nu este bine înțeleasă de către oamenii de știință, dar se crede că este legată de caracteristici precum cât de distinctivă este o imagine. Într-o conferință de presă despre cercetare, Dr. Wiener a dat câteva exemple curioase – culoarea roșie pare să persiste în memorie mai mult decât albastrul, de exemplu, și imaginile care conțin numere mari par să fie mai memorabile.

Folosind o bază de date de imagini cărora li s-a dat anterior un scor de memorabilitate, participanții au fost din nou întrebați să evalueze imaginile ca „scurtă” sau „lungă”. În experimentul final, subiecții au fost întrebați să țină apăsat un buton pentru aceeași perioadă de timp în care au privit fiecare imagine. A doua zi, s-au întors în laborator pentru un test surpriză, pentru a vedea dacă puteau identifica corect imaginile pe care le văzuseră în ziua precedentă.

Imaginile mai memorabile au avut, de asemenea, un efect de dilatare a timpului. Nu numai că percepția participanților asupra timpului a fost mai precisă atunci când se uitau la imagini memorabile, dar și timpul lor de reacție a fost mai rapid.

Implicații importante și direcții viitoare

Studiul sugerează că percepția timpului pare să fie o funcție destul de fundamentală în creier care este puternic influențată de implicarea senzorială. Acest lucru pune sub semnul întrebării ideea unui „ceas intern universal„, deși echipa recunoaște că este nevoie de mai multă cercetare.

În ceea ce privește motivele acestui fenomen, este posibil să fi evoluat pentru a ajuta oamenii să absoarbă cât mai multe informații posibile despre mediul lor înconjurător. Dr. Wiener a explicat că timpul de procesare al creierului uman atunci când privește o scenă este de doar aproximativ o secundă. Dilatarea timpului ar putea permite creierului să extindă această perioadă pentru a-i oferi mai mult timp pentru a aduna informații potențial importante.

Aceste cercetări au și implicații importante dincolo de îmbunătățirea înțelegerii minții noastre. Inteligența artificială devine din ce în ce mai profund înrădăcinată în societatea umană, dar pentru a interacționa corect cu oamenii, va trebui să găsim o modalitate de a o însufleți cu un concept al timpului, ceva ce lipsește în prezent.

O mai bună înțelegere a psihologiei percepției timpului ar putea fi, de asemenea, utilă în ajutarea persoanelor cu afecțiuni precum schizofrenia și ADHD, care sunt cunoscute pentru a afecta conceptul de timp.

În cele din urmă, multe dintre concluziile rămân speculații pentru moment, dar va fi fascinant să vedem ce dezvăluie experimentele viitoare.