Astronauţii au surprins imagini cu „păianjeni” misterioşi pe suprafaţa lui Marte. Iată ce reprezintă aceştia, de fapt
Recent, Agenția Spațială Europeană (ESA) a raportat o descoperire fascinantă pe suprafața planetei Marte, capturată de orbiterul Mars Express. Fenomenul, ce pare a fi o adunare de „păianjeni” mișunând pe suprafața planetei, este de fapt un ansamblu de structuri întunecate formate în mod natural.
Procesul de formare a „păianjenilor”
Aceste caracteristici unice, denumite informal „păianjeni”, încep să se formeze atunci când lumina solară încălzește dioxidul de carbon depus pe durata iernii marțiene. Sub influența căldurii, gheața de dioxid de carbon situată la baza acestor depozite se transformă în gaz. Acest proces creează presiune sub stratul de gheață, care poate ajunge până la un metru grosime, până când gazul reușește să se elibereze printr-o explozie asemănătoare unui gheizer, aruncând praf pe suprafață, scrie CBSnews.
Dimensiunile impresionante ale „păianjenilor”
Deși aceste pete par mici când sunt observate din spațiu, ele sunt de fapt destul de mari. ESA a specificat că aceste pete pot avea o lățime de cel puțin 44 de metri, iar cele mai mari pot măsura peste jumătate de kilometru în lățime. Sub aceste mari pete, modelele asemănătoare păianjenilor sunt săpate sub stratul de gheață de dioxid de carbon
Contextul descoperirii și implicațiile acesteia
Modelele de „păianjeni” au fost observate de orbiterul ExoMars Trace Gas, lansat în 2016, care studiază Marte în căutarea unor semne ale unei posibile vieți anterioare. Majoritatea petelor întunecate capturate de orbiter apar la periferia unei zone de pe Marte poreclită „Orașul Inca”, datorită rețelei sale „lineare, aproape geometrice de creste” care amintesc de ruinele incașe. Zona, descoperită în 1972 de o sondă NASA, este cunoscută și sub numele de Angustus Labyrinthus și este situată în apropiere de calota polară sudică a planetei.
Marte în primăvară
Conform celor mai recente informații de la NASA, Marte se bucură în prezent de o vreme asemănătoare cu cea de primăvară. Roverul Curiosity al NASA, de exemplu, profită de vremea mai caldă pentru a continua monitorizarea mediului și explorarea craterului Gale de pe Marte.
Această descoperire nu doar că adaugă la înțelegerea noastră a proceselor geologice de pe Marte, dar îmbogățește și catalogul fenomenelor naturale spectaculoase care pot fi observate în sistemul nostru solar. Prin studierea acestor „păianjeni” marțieni, oamenii de știință pot învăța mai multe despre ciclurile sezoniere ale planetei și despre dinamica atmosferei sale.