Aproape jumătate din tinerii români intenționează să emigreze: Motive și realități
Migrația tinerilor români continuă să fie o problemă majoră pentru România, cu un număr în creștere de tineri care își exprimă dorința de a părăsi definitiv țara.
Conform unui sondaj CURS realizat în perioada aprilie-iunie 2024, aproape jumătate dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani intenționează să emigreze, invocând motive economice și sociale. Anul trecut a fost marcat de un record negativ în ceea ce privește plecările definitive din țară ale tinerilor, un semnal alarmant pentru viitorul demografic și economic al României.
Motivele din spatele dorinței de emigrare
Sondajul, efectuat la comanda Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a scos la iveală că 25% dintre tinerii chestionați ar pleca temporar pentru a lucra în străinătate, 13% ar pleca la studii, iar 10% ar părăsi România definitiv. Printre motivele invocate, tinerii au menționat deteriorarea condițiilor de trai, șomajul ridicat și lipsa perspectivelor profesionale. În contextul în care șomajul în rândul tinerilor sub 24 de ani a ajuns la aproape 22%, de patru ori mai mult decât media națională, această tendință de emigrare este de înțeles.
De asemenea, veniturile insuficiente reprezintă un alt factor major care îi determină pe tineri să caute oportunități în alte țări. Conform sondajului, 20% dintre tineri afirmă că veniturile familiilor lor nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile de bază, o creștere semnificativă față de 6% acum patru ani. În aceste condiții, emigrarea devine o soluție pentru mulți dintre aceștia, care speră să găsească locuri de muncă mai bine plătite și condiții de trai mai bune în afara României.
Problemele sistemului educațional și lipsa perspectivelor de viitor
Un alt aspect important evidențiat de sondaj este percepția negativă a tinerilor față de sistemul educațional din România. Peste jumătate dintre aceștia consideră că educația nu le oferă competențele necesare pentru a face față cerințelor pieței muncii. Această neconcordanță între cererea și oferta de pe piața muncii creează frustrări în rândul tinerilor, care nu reușesc să își găsească locuri de muncă adecvate calificărilor lor. Drept urmare, mulți dintre ei aleg să plece în străinătate, unde consideră că șansele de a găsi un loc de muncă potrivit sunt mai mari.
În plus, sprijinul guvernamental pentru accesul tinerilor pe piața muncii este insuficient, ceea ce agravează și mai mult situația. Problema locuințelor este, de asemenea, una acută, mulți tineri fiind nevoiți să locuiască cu părinții până la vârste înaintate din cauza lipsei accesului la locuințe accesibile. Conform Eurostat, tinerii români amână să plece din casa părintească până la vârsta de 30 de ani, în cazul bărbaților, și 25,4 ani în ceea ce privește femeile.
Anul 2023 a adus un record negativ în ceea ce privește emigrarea definitivă a tinerilor români, cu peste 20.000 de plecări definitive, dublu față de media obișnuită de 9-10.000 de plecări anuale. Acest exod masiv pune în pericol viitorul țării, atât din punct de vedere demografic, cât și economic, și ridică întrebări serioase cu privire la măsurile pe care guvernul ar trebui să le ia pentru a opri această tendință.
În concluzie, intenția de emigrare a tinerilor români rămâne ridicată, iar motivele sunt complexe și bine întemeiate. Fără măsuri concrete de îmbunătățire a condițiilor de trai, a accesului la educație și la locuri de muncă adecvate, România riscă să piardă o parte semnificativă din forța sa de muncă tânără, cu consecințe grave pe termen lung.