Anul 2023, cel mai cald din istoria României. Avertismentul experților după 21 de grade de Crăciun

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) publică la intervale regulate de timp statistici legate de evoluția temperaturilor în România, dar și prognoze pentru perioadele următoare. Niciuna nu a fost însă la fel de pesimistă ca analiza pe 2023.

Există rapoarte legate de temperaturile înregistrate în România de la 1900 și până în prezent, iar din punct de vedere științific, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată pe meleaguri mioritice. Realist însă, având în vedere progresia din ultimul deceniu, este foarte probabil ca anul trecut să fi fost cel mai cald din toate timpurile, nu doar din ultimii 123 de ani.

Citește și: Nou record de temperaturi ridicate, în 2023: Ce piatră de hotar alarmantă am depășit, cine este de vină

Ce s-a întâmplat cu temperaturile din România

Anul 2023 a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istoria României, cu o medie anuală de 12,5 grade Celsius și o abatere pozitivă de 2,3 grade comparativ cu media perioadei 1981 – 2010. În mod aproape previzibil, cu această ocazie, oficialii ANM au confirmat și că intervalul 2012 – 2023 include cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice.

Date similar de îngrijorătoare au fost agregate și de serviciul pentru schimbări climatice Copernicus la nivel european. Astfel, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Cu această ocazie, tot mai mulți oameni de știință au lansat avertismente conform cărora încălzirea globală și perioadele de secetă severă vor continua în contextul creșterii constante a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Citește și: Ce s-a întâmplat cu planeta vineri, 17 noiembrie. Puțini și-au dat seama, anunțul sumbru al specialiștilor

Ce urmează pentru clima României

”Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale.

Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, citat de Agrointel.ro.

Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.

Avertismentul ministrului Mediului pentru români

”Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme – care s-au agravat deja – vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare.

România sprijină efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră, presupun un efort comun, concertat, statele având obligaţia de a respecta angajamentele pe care părţile şi le-au asumat prin Acordul de la Paris şi prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021.

Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050” a declarant ministrul mediului, apelor și pădurilor Mircea Fechet.