ANAF pune tunurile pe românii care au lucrat în străinătate și au adus bani în țară. Impozit de peste 44.000 de euro pentru o badantă din Italia
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) își intensifică eforturile de a combate evaziunea fiscală, punând acum accent pe românii care au muncit în străinătate și au transferat sume importante de bani în țară.
Un caz emblematic adus în atenția opiniei publice de avocatul Gheorghe Piperea ilustrează dilema cu care se confruntă unii dintre acești români: o femeie din Gorj, care a muncit ani de zile ca îngrijitoare pentru persoane în vârstă (badantă) în Italia, se vede acum obligată să plătească ANAF-ului suma de 44.300 de euro, reprezentând impozite pentru venituri etichetate drept neidentificate.
Românca din Italia ar putea fi lăsată fără economii de-o viață
Cazul B. L., cum a fost identificată femeia, scoate la iveală provocările și întrebările legate de metodele prin care Fiscul român accesează și interpretează datele financiare ale cetățenilor. În urma unui control fiscal amănunțit efectuat pentru anii 2018 și 2019, ANAF a determinat că femeia datorează statului român sume impresionante sub formă de impozite, totalizând peste 44.300 de euro. Aceste sume au fost calculate pentru așa-zise venituri neidentificate, ce ar fi fost aduse în țară și depozitate în conturi bancare, fără a fi fost declarate corespunzător.
În timpul verificărilor, B. L. a prezentat două contracte de împrumut încheiate cu fiul său și a menționat trei tranzacții de vânzare a unor bunuri realizate în Italia. Un punct de discordie a fost faptul că aceste tranzacții nu au fost efectuate prin transferuri bancare, ci în numerar, iar sumele obținute au fost ulterior depuse într-o bancă din România. Această practică contravine reglementărilor europene din 2005, care limitează la 10.000 de euro suma ce poate fi adusă în numerar într-un stat membru UE fără a fi necesară declararea acesteia.
Cum știe ANAF câți bani ai făcut în străinătate, câți ai adus în țară
În lumina acestor evenimente, avocatul Gheorghe Piperea citat de B1TV ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea și etica metodelor prin care ANAF a obținut informațiile necesare impunerii acestor taxe. Există speculații că datele ar fi fost accesate prin intermediul protocoalelor de colaborare sau al schimburilor de informații cu terți, o practică ce ridică probleme serioase legate de protecția datelor personale.
În concluzie, cazul B. L. evidențiază provocările cu care se confruntă cetățenii români care au muncit în străinătate și acum se văd nevoiți să navigheze prin complexitatea legislației fiscale românești. Acest exemplu subliniază nevoia de claritate și transparență în procesele fiscale, precum și importanța protejării datelor personale în cadrul acestor proceduri.