ADN-ul antic dezvăluie misterele sacrificiilor copiilor Mayași: Ce au descoperit cercetătorii

Civilizația mayașă, una dintre cele mai fascinante și misterioase culturi ale lumii antice, a înflorit în America Centrală timp de aproape trei milenii. Acoperind teritorii ce includ astăzi sudul Mexicului, Guatemala, Belize, Honduras și El Salvador, mayașii au lăsat în urma lor o moștenire culturală impresionantă prin arhitectură, astronomie, matematică și scriere.

Cercetătorii au adus la lumină detalii noi despre sacrificiile umane din vechiul sit mayaș Chichén Itzá, după analizarea rămășițelor a 64 de persoane, majoritatea fiind copii.

Publicate în Nature, aceste rezultate contrazic credințele anterioare și dezvăluie că toți indivizii sacrificați ritualic erau de sex masculin. Mai mult, mulți dintre aceștia erau strâns înrudiți, inclusiv două perechi de gemeni identici, evocând teme importante din mitologia mayașă.

Descoperiri importante din ADN-ul antic

Studiul ADN-ului antic a relevat că, în ciuda influenței colonialismului european, moștenirea genetică a vechilor mayași continuă să fie prezentă în populația indigenă actuală din regiune. Această descoperire aduce o nouă perspectivă asupra tradițiilor și culturii mayașe, subliniind complexitatea acestor ritualuri.

De ce nu e indicat să folosești des mașina de spălat vase. Ce se întâmplă dacă nu o cureți cu simț de răspundere

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Chichén Itzá, un centru ceremonial major

Chichén Itzá, unul dintre cele mai mari și mai influente orașe mayașe, a fost un centru politic și cultural important în peninsula Yucatán din Mexic. Cele două elemente ceremoniale majore ale sitului sunt El Castillo (Templul lui Kukulkán) și Cenota Sacră (Puțul Sacrificiului). Săpăturile efectuate la începutul anilor 1900 în Cenota Sacră au scos la iveală artefacte din aur și schelete umane, iar descoperirile dintr-un chultún (cisternă) în 1967 au adăugat informații valoroase despre sacrificiile rituale.

Analizele au arătat că sacrificiile au avut loc pe o perioadă de 500 de ani, între aproximativ 600 d.Hr. și 1100 d.Hr., în perioada de declin a lui Chichén Itzá. Se crede că aceste sacrificii erau legate de ciclurile agricole ale porumbului, o cultură de bază importantă pentru mayași, sau erau ofrande pentru zeitatea mayașă a ploii, Chaac.

Până acum, se credea că în situl Chichén Itzá erau sacrificate mai ales femei tinere și fete, bazat pe relatările spaniole din secolul al XVI-lea și pe resturile scheletice găsite în Cenota Sacră. Cu toate acestea, noile rezultate genetice au demonstrat că toți indivizii sacrificați în chultún erau de sex masculin, iar aproximativ jumătate dintre aceștia aveau vârste cuprinse între 3 și 6 ani.

Sacrificiu mayaș făcut în numele soarelui.

Importanța gemenilor în mitologia Mayașă

O descoperire remarcabilă a fost prezența a două perechi de gemeni identici, ceea ce este extrem de rar. Gemenii identici apar doar în aproximativ 0,4% dintre sarcini, ceea ce sugerează că gemenii erau selectați în mod special pentru sacrificii, având în vedere importanța lor în mitologia și arta mayașă clasică.

Descoperirile recente oferă o perspectivă nouă asupra practicilor de sacrificiu mayașe, sugerând că băieții erau selectați pentru sacrificiu datorită legăturilor lor biologice și a semnificației gemenilor în mitologia mayașă. Aceste rezultate nu doar contrazic credințele anterioare, dar și îmbogățesc înțelegerea noastră asupra culturii și tradițiilor vechilor mayași.

Decăderea civilizației mayașe este un subiect de mare interes și dezbatere în rândul istoricilor și arheologilor. În jurul anului 900 d.Hr., multe dintre marile orașe din zona centrală a Peninsulei Yucatan au fost abandonate. Cauzele exacte ale acestui colaps rămân neclare, dar se crede că factori precum schimbările climatice, suprapopularea, războaiele și degradarea mediului au jucat un rol semnificativ.

Chiar și după colapsul clasic, cultura mayașă a continuat să existe în alte regiuni, iar orașe precum Chichen Itza și Uxmal au înflorit în perioada postclasică (900-1500 d.Hr.). Totuși, odată cu sosirea spaniolilor în secolul al XVI-lea, multe dintre practicile și cunoștințele mayașilor au fost suprimate sau distruse.

Astăzi, descendenții mayașilor trăiesc încă în America Centrală, păstrând tradițiile și limba strămoșilor lor. Arheologia modernă continuă să dezvăluie secretele acestei civilizații uimitoare, iar siturile mayașe sunt protejate ca patrimoniu mondial, atrăgând milioane de turiști anual.

Civilizația mayașă rămâne un simbol al ingeniozității și complexității culturale umane, demonstrând cum o societate antică a reușit să creeze o civilizație avansată într-un mediu tropical provocator. Studiul lor continuă să inspire și să fascineze oameni din întreaga lume, oferind lecții valoroase despre adaptare, creativitate și reziliență.