A ajuns criza economică și la bugetari. Guvernul pune frână la angajări, ia fondurile europene necheltuite și se opresc toate cheltuielile înainte de alegeri

România se confruntă cu o nouă serie de măsuri de austeritate menite să controleze deficitul bugetar în creștere, măsuri ce vor afecta în mod direct sectorul public. Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care introduce restricții severe în cheltuielile publice, stoparea completă a angajărilor în administrația bugetară și colectarea la bugetul central al fondurilor necheltuite de instituțiile publice. Toate aceste măsuri vin într-un moment critic, înaintea alegerilor, și reflectă presiunea enormă exercitată asupra guvernului pentru a stabiliza economia.

Stoparea angajărilor și eșalonarea salariilor: un șoc pentru sectorul public

Una dintre cele mai drastice măsuri propuse este suspendarea tuturor angajărilor în administrația publică până la sfârșitul anului 2024. Excepție fac doar domeniile esențiale precum educația și sănătatea, însă restul sectorului public va fi obligat să opereze cu personalul existent, indiferent de nevoile suplimentare care pot apărea. Această decizie vine pe fondul necesității de a reduce cheltuielile guvernamentale și de a limita deficitul bugetar.

O altă măsură controversată este eșalonarea plăților pentru salariile majorate ale magistraților. Începând cu anul 2025, aceste plăți vor fi distribuite pe o perioadă de cinci ani, cu o creștere graduală de la 5% în primul an, până la 35% în ultimul an. Această decizie reflectă dificultatea guvernului de a găsi resurse suficiente pentru a acoperi toate obligațiile financiare într-un timp scurt.

Limitarea cheltuielilor publice: o măsură de supraviețuire economică

Pentru a menține sub control deficitul bugetar, guvernul a decis să impună restricții severe asupra cheltuielilor publice. Instituțiile de stat nu vor mai putea organiza achiziții publice pentru bunuri precum mobilier, consultanță, traininguri profesionale sau alte cheltuieli considerate neesențiale. Această măsură este menită să reducă cheltuielile nejustificate și să prioritizeze resursele către domeniile critice.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Un alt aspect al acestei măsuri este colectarea fondurilor necheltuite de instituțiile publice și redirecționarea lor către fondul de rezervă bugetară. Această inițiativă vizează inclusiv fondurile europene alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care nu au fost utilizate până la data de 31 august 2024. Instituțiile care nu au cheltuit cel puțin 50% din bugetul alocat pentru proiectele europene vor fi obligate să returneze sumele neutilizate la bugetul central.

Stoparea retrocedărilor și limitarea sporurilor: măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor

Guvernul a decis, de asemenea, să suspende plățile aferente retrocedărilor de imobile confiscate în perioada regimului comunist. Această suspendare va fi valabilă până la sfârșitul anului 2024, iar plățile vor fi reluate doar în limita creditelor bugetare disponibile. Aceasta este o măsură care afectează direct proprietarii de imobile care așteaptă despăgubiri, dar care este considerată necesară pentru a menține stabilitatea financiară a statului.

Pe lângă aceste măsuri, guvernul a propus și limitarea sporurilor acordate bugetarilor. În perioada septembrie-decembrie 2024, stimulentele financiare din fonduri europene vor putea fi acordate doar personalului implicat în proiecte care beneficiază de cofinanțare publică de maxim 15%. În plus, toate avantajele în natură, cum ar fi combustibilul pentru deplasările în concedii, vor fi suspendate pentru această perioadă.

Impactul măsurilor asupra economiei și angajaților din sectorul public

Aceste măsuri de austeritate sunt o reflectare a situației economice dificile cu care se confruntă România. Creșterea rapidă a deficitului bugetar, combinată cu presiunile economice globale, a determinat guvernul să ia măsuri drastice pentru a evita o criză fiscală majoră. Însă, aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra sectorului public și asupra economiei în general.

Pentru angajații din sectorul public, stoparea angajărilor și limitarea sporurilor vor însemna o presiune crescută asupra personalului existent, care va trebui să facă față unei încărcături de muncă mai mari, fără perspective de creștere a salariilor sau de îmbunătățire a condițiilor de muncă. În același timp, limitarea cheltuielilor publice va afecta negativ dezvoltarea infrastructurii și a altor proiecte esențiale, care depind de fondurile publice.

Pe plan economic, colectarea fondurilor necheltuite și redirecționarea acestora către fondul de rezervă bugetară ar putea crea probleme pentru proiectele europene care sunt deja în desfășurare sau care urmează să fie lansate. Aceasta ar putea duce la întârzieri în implementarea proiectelor, la pierderea finanțării externe și la o reducere a investițiilor publice.

O nouă etapă de austeritate: provocări și oportunități

Măsurile propuse de guvern reflectă o etapă nouă de austeritate în România, într-un context economic extrem de complicat. Deși aceste măsuri sunt necesare pentru a controla deficitul bugetar și pentru a stabiliza economia, ele vin cu costuri semnificative pentru sectorul public și pentru dezvoltarea economică pe termen lung.

Este esențial ca guvernul să găsească un echilibru între necesitatea de a reduce cheltuielile și nevoia de a susține investițiile în infrastructură, educație și sănătate. În lipsa unor măsuri suplimentare care să sprijine redresarea economică, există riscul ca aceste măsuri de austeritate să afecteze negativ creșterea economică și să genereze nemulțumiri sociale.

În concluzie, măsurile de austeritate propuse de guvern sunt un răspuns la provocările economice actuale, dar ele necesită o implementare atentă și responsabilă pentru a minimiza impactul negativ asupra sectorului public și asupra economiei în general. Rămâne de văzut cum vor reacționa instituțiile publice, sectorul privat și societatea civilă la aceste măsuri și dacă ele vor fi suficiente pentru a stabiliza situația economică a României. Întregul document îl găsești pe site-ul Ministerului de Finanțe.