20 de cuvinte pe care le auzi zilnic, dar nu le vei găsi niciodată în DEX. De ce nu apar în dicționarul limbii române

În limbajul nostru cotidian, apar deseori cuvinte care nu există în Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX). Aceste „non-cuvinte” sunt inventate de scriitori, jurnaliști sau chiar de persoane obișnuite, din dorința de a exprima ceva nou, amuzant sau pur și simplu creativ. Fie că apar în filme, cântece, articole de ziar sau reclame, aceste cuvinte fictive nu sunt considerate parte din limba standard, dar totuși le întâlnim frecvent.

Octavian Laiu, medic farmacolog și pasionat de ludolingvistică, a întocmit un repertoriu online al cuvintelor „inexistente”, dar prezente în limbajul curent. Aceste cuvinte nu au fost acceptate oficial în dicționare, dar au câștigat popularitate datorită originalității și contextelor în care sunt folosite. „Le găsim în literatură, filme, reclame sau chiar mâzgălite pe ziduri. Sunt născocite de oricine are imaginație și dorința de a crea ceva nou”, explică Laiu, pentru cotidianul Adevărul.

De ce nu apar aceste cuvinte în DEX?

Cuvintele inventate, deși populare în anumite medii, nu sunt incluse în DEX din mai multe motive. Unele dintre ele sunt prea specifice, altele sunt jocuri de cuvinte temporare, iar altele sunt considerate prea informale pentru a face parte din limbajul standard. Limba română este în continuă evoluție, dar doar acei termeni care sunt larg folosiți și acceptați de comunitatea lingvistică ajung să fie oficializați în dicționare.

O selecție amuzantă de cuvinte inventate

Mai jos, vă prezentăm o selecție de 20 de cuvinte care nu apar în DEX, dar care au fost inventate și utilizate în diverse contexte. Fiecare dintre ele are o poveste interesantă sau un înțeles amuzant, adăugând culoare limbajului nostru cotidian.

Ce salariu are un șofer STB în toamna lui 2024. Suma e departe de cea la care te-ai fi așteptat

Mesajul pe care Kamala Harris l-a transmis susținătorilor săi, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din SUA: ”E momentul să ne suflecăm mânecile!”

1. Afacereză – Limba afacerilor. Ex: „Vorbești afacereza?”. Cuvânt folosit într-o campanie publicitară pentru The Money Channel.
2. Barbanist – Persoană aflată la intersecția dintre barbar și colonist, un agresor al limbii, după Radu Paraschivescu.
3. Bietoni – Pietoni sărmani, care nu pot traversa nici măcar pe verde din cauza traficului neîncetat.
4. Cantafabule – Fabule cântate. Titlul primului album al formației Phoenix, lansat în 1975.
5. Certotecă – Colecție de certuri între politicieni, termen folosit de Cătălin Mihuleac.
6. Crocofant – Creatură imaginară, o încrucișare între crocodil și elefant. Folosit de Andrei Pleșu.
7. Dacopatie – Obsesia pentru dacii antici, termen popularizat de Dan Alexe.
8. Discofobie – Teama de discuri de vinil. Apare în poezia „Discofobia” de Mircea Cărtărescu.
9. Exasperanțe – Speranțe care se transformă în exasperări.
10. Fainoșag – Ingredient misterios care dă savoare, popularizat într-o serie de reclame la pateu.
11. Fotoli – A te așeza confortabil într-un fotoliu, scufundându-te în relaxare.
12. Gondoleanțe – Regret exprimat venețienilor cărora li s-a scufundat gondola.
13. Hapciupalitic – O persoană demnă de milă, folosit în mod ironic.
14. Iubibil – Cineva care poate fi iubit cu ușurință. Ex: „Ești iubibilă”.
15. Jenibil – Combinație între „jenant” și „penibil”. Termen glumeț folosit pentru a descrie o situație extrem de stânjenitoare.
16. Loviluție – Cuvânt care îmbină „revoluție” și „lovitură de stat”, referindu-se la evenimentele din Decembrie 1989.
17. Manelitate – Populația care consumă manele, cuvânt inventat de George Stanca.
18. Noptimist – Persoană care trăiește cu iluzia că va putea dormi noaptea într-un oraș zgomotos precum Bucureștiul.
19. Opiniocrație – Puterea celor care-și exprimă opinii fără a fi experți în domeniu.
20. Părerolog – Specialist în datul cu părerea, adesea fără a avea cunoștințe solide.

O limbă în continuă transformare

Limba română este un organism viu, care se schimbă constant. Deși multe dintre aceste cuvinte nu sunt incluse în DEX, ele rămân o parte esențială a culturii noastre populare. Ele reflectă creativitatea și umorul românilor și ne ajută să ne adaptăm la noile contexte culturale și sociale. Fiecare generație adaugă noi expresii și termeni în limbajul cotidian, iar unele dintre aceste invenții ar putea să ajungă, într-o zi, în dicționarele oficiale ale limbii române. Până atunci, ele rămân parte din vocabularul nostru informal, aducând un zâmbet pe buzele celor care le folosesc sau le aud.