Ziua muncii 2023 și minivacanța de 1 mai, pretext de amenzi fabuloase: ce trebuie să știe angajații români
Foarte mulți români așteaptă cu sufletul la gură minivacanța de Ziua Internațională a Muncii. Nu de alta, dar 1 mai pică în acest an într-o luni, legându-se cu weekendul și transformându-se într-un pretext de pauză extinsă de la job. În mod previzibil însă, unii vor ajunge, tot atunci, să și muncească.
Prima zi din luna mai, în multe dintre țările de pe mapamond, este considerată Ziua Muncii și se sărbătorește printr-o zi liberă de la stat. Ca alte zile libere de care se bucură românii, aproape toate sărbători religioase, salariații trebuie recompensați financiar integral pentru acea zi, ca și cum s-au dus la muncă. Patronii care nu vor să facă asta, sunt sancționați aspru cu amenzi de zeci de mii de lei.
Codul Muncii vine cu zile libere, dar și cu sancțiuni
De 1 mai, salariații din țara noastră, indiferent dacă activează la stat sau în mediul privat, beneficiază de o zi liberă de la angajator. Pentru că 1 mai este într-o zi de luni, angajații cu un program normal de lucru de luni până vineri se vor bucura de o zi liberă și, implicit, de o minivacanță de trei zile, sâmbătă, duminică și luni.
Ca de fiecare dată, există însă angajați care trebuie să meargă la muncă de 1 mai, din pricina naturii locului lor de muncă. Lista include angajații din unitățile sanitare sau cele de alimentație publică, dar și cei cu locuri de muncă în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza caracterului procesului de producție sau specificul activității.
În acele situații, deși oamenii lucrează de 1 mai, trebuie să li asigure compensarea la schimb cu o zi liberă în altă zi corespunzătoare în următoarele 30 de zile. În cel mai rău caz, salariații trebuie să primească un sport de 100% din salariul de bază. Practic, trebuie să fie plătiți de două ori pentru munca din acea zi. Angajatorii care nu vor să aplice sau să respecte aceste mecanisme, în cazul unei plângeri, riscă amenzi de câteva mii de lei.