Vestea dimineții pentru pensionarii români: ce se întâmplă cu pensiile, decizia vine de la Uniunea Europeană

Autoritățile române se află într-o situație foarte dificilă când vine vorba de reforma pensiilor din România. Pe de o parte, se află angajamentul țării noastre în fața Uniunii Europene prin PNRR. Pe de altă parte, există o presiune din ce în ce mai mare din partea unei părți a clasei politice să nu se umble la pensiile speciale.

Cel mai recent atac la adresa guvernanților români și, implicit, un efort pentru păstrarea pensiilor speciale a venit din partea lui Varujan Vosganian, un fost ministru și actual copreședinte ALDE, partidul care nu a reușit să intre nici la guvernare, nici în opoziție la ultimele alegeri. În opinia sa, modul în care este abordată problema pensiilor speciale arată ”infantilismul și servilismul clasei politice”.

Ce se întâmplă cu pensiile speciale

„Modul în care este abordată chestiunea pensiilor speciale arată cât de ridicol a ajuns nivelul dezbaterii politice în România. O dezbatere care, practic, nu duce la nimic și nu face decât să arate infantilismul și servilismul clasei noastre politice.

Înțeleg că nu primim bani de la Uniunea Europeană, prin PNRR, dacă nu facem reforma pensiilor speciale. Dacă e să facem o reformă, ar trebui s-o facem că vrem noi, nu că vrea Uniunea Europeană. De fapt, Uniunea Europeană nici nu se sinchisește de pensiile noastre speciale, are și ea cât cuprinde, dar cineva a vrut să fie fruntaș în întrecerea socialistă și a introdus, fără ca UE să i-o ceară, chestiunea pensiilor speciale printre reformele incluse în condiționalitățile PNRR. Solicitările UE se referă, pe bună dreptate, la menținerea unui echilibru bugetar. Cum se realizează proporția de cheltuieli și de venituri în interiorul bugetului e treaba oricărei națiunii suverane”, a scris Varujan Vosganian pe Facebook.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Fostul ministrul a explicat și de ce consideră că amenințările între partidele din coaliția de guvernare reprezintă o formă de slugărnicie, ”că dacă nu fac așa și pe dincolo, străinătatea se supără pe noi”.

„Cred că nu există slugărnicie mai mare decât ca partidele să se amenințe unele pe altele că dacă nu fac așa și pe dincolo, străinătatea se supără pe noi. Asta a fost o etapă în tranziția României, prin anii ’90, pe care credeam că am depășit-o, dar se pare că tot acolo suntem, dacă nu chiar mai rău.