Un specialist român rupe tăcerea despre canalul Bâstroe. Ambasadorul Ucrainei în România anunță că vor exista discuții

Directorul Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe, Alfred Vespremeanu, doctor în geografie, specializat în geologie marină și evoluţia sistemelor din Delta Dunării, susține că nu se întâmplă nicio secare a Deltei din cauza dragărilor pe braţul Bâstroe, aceasta fiind „o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”. Declarația specialistului contrazice avertismentul lansat de politicienii români, care au sesizat Comisia Europeană în scandalul cu Ucraina.

Un expert român intervine în scandalul Bâstroe

Update, 2 martie, ora 17.10. Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a anunțat că ar urma să aibă loc consultări tehnice cu partea română pe tema lucrărilor efectuate pe Canalul Bâstroe.

„Au fost o serie de paşi care s-au făcut de ambele părţi în legătură cu activităţile desfăşurate de Ucraina pentru a menţine calea navigabilă. Am stabilit o comunicare oficială între cele două Ministere de Externe. Au fost schimburi de informaţii referitoare la caracterul lucrărilor pe care le-am făcut. Am primit o cerere pentru a măsura lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat, iar această cerere este în lucru. (…) Între timp, este necesar să avem consultări tehnice la nivel de specialişti cu privire la lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat şi sunt foarte încântat să vă spun că aceste consultări vor avea loc mâine”, a declarat ambasadorul joi, la Parlament, potrivit Agerpres.

„Ne aşteptăm ca şi partea română să participe cu reprezentanţi de la mai multe instituţii abilitate”, a adăugat ambasadorul.

Alfred Vespremeanu, directorul Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sfântul Gheorghe, intervine în scandalul Bâstroe. În opinia sa, intenţia ucrainenilor este de a putea naviga cu ambarcațiuni de pescaj mare până în portul principal de pe braţul Chilia (Izmail), explicând că săpăturile nu vor produce o secare a Deltei.

„În cazul ăsta, din ce ştim cu siguranţă, la gura de intrare în braţul Bâstroe este o acţiune de dragare, adică de creştere a adâncimilor de la 4 metri la 8 metri. La capătul braţului Chilia, cel mai scurt este braţul Bâstroe, la gura lui de vărsare are loc această adâncire prin dragare. Nu este periculoasă pentru natură, în primul rând, sendimentele sunt extrem de tinere, se depun de la o zi la alta, nu formează un suport biologic, sunt predominant nisipoase. Impactul unei dragări la o gură de vărsare de tip Bâstroe este unul categoric local, în niciun caz nu afectează starea Deltei Dunării”, a explicat Vespremeanu la Prima News.

Contrazice toate ipotezele îngrijorătoare ale autorităților

Specialistul român a comentat şi riscul unei secări a Deltei Dunării din cauza acestor lucrări. Potrivit lui Alfred Vespremeanu, „nici măcar cu unu la mie nu se poate întâmpla procesul acesta, nivelul apelor din Delta Dunării este controlat de nivelul Mării Negre şi de nivelul de intrare al Dunării în Deltă, şi nu de cât de adâncă este o gură de vărsare sau alta. Poate să fie şi de 100 de metri, asta nu afectează nivelul apei în Deltă, este o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”.

Doi vloggeri britanici au rămas uimiți după ce au vizitat Bucureștiul. Ce i-a atras cel mai mult în capitala României

Ce înseamnă dacă sticla de Coca Cola are capac galben. Detaliul la care nimeni nu s-ar fi gândit, până acum

„Nu are legătură cu Ucraina, ci cu noi”

„Sentimentul unora că ar putea să se usuce Delta este fiindcă poate văd ei uneori aceste lacuri care nu mai arată a lacuri, arată a mlaştină, dar nu are legătură cu Ucraina, are legătură cu noi. (..) O deltă, pentru a menţine aproape de forma iniţială, înseamnă că îi controlezi fluxul de sedimente, prin dragaje. De exemplu, pe termen lung, decenii, va trebui să creştem debitele braţelor Sulina şi Sfântul Gheorghe. Astăzi, nu se schimbă nimic, nu se întâmplă nicio secare a Deltei, fiindcă se draghează la gura lui Bâstroe şi mai departe, dacă are loc o redistribuire a apei pe braţe, asta se va întâmpla în defavoarea braţelor vecine ale lui Bâstroe, nu braţul Chilia”, a spus specialistul român.

Alfred Vespremeanu susține că România a știut ce se întâmplă în Delta Dunării

Întrebat dacă partea română știa de aceste dragări în Delta Dunării, directorul Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe, a răspuns afirmativ.

„Noi ştim oricum ce se întâmplă, există pe coasta românească sisteme, partea maritimă, unde cunoaştem pe zeci de kilometri, vedem, este o tehnică vizuală în care vezi ce se întâmplă, informaţia asta există în statul român. Noi am ştiut de la prima cupă dragată”, a relatat Alfred Vespremeanu.

Cât despre intenţia reală a Ucrainei, expertul român crede că autoritățile vecine încearcă să navigheze „cu nave de pescaj mare până în portul lor principal de pe braţul Chilia, care este Izmail”.