UE vrea reglementarea inteligenței artificiale. Cu ce propunere a venit Bruxelles-ul

În încercarea de a lua măsuri împotriva dezinformării online, Comisia Europeană dorește ca societățile de tehnologie precum Google, Facebook și TikTok să înceapă să eticheteze conținutul creat de inteligența artificială fără a aștepta intrarea în vigoare a legilor digitale.

Decizia Comisiei Europene privind inteligența artificială

Textele, materialele video și audio create și manipulate de instrumente de inteligență artificială precum ChatGPT și DALL-E s-au răspândit tot mai mult online. Comisia solicită acum zecilor de mari companii de tehnologie care fac parte din Carta sa voluntară de combatere a dezinformării să facă mai ușor pentru oameni să distingă faptele de ficțiune.

„Semnatarii care au servicii cu potențial de a disemina dezinformarea generată de inteligența artificială ar trebui, la rândul lor, să pună în aplicare o tehnologie care să recunoască un astfel de conținut și să eticheteze în mod clar acest lucru pentru utilizatori”, a declarat luni vicepreședintele pentru valori și transparență, Vera Jourova, după cum a raportat anterior Brussels Playbook.

Platformele online și motoarele de căutare foarte mari, precum Meta, Twitter și TikTok, vor trebui să identifice imaginile, materialele audio și video generate sau manipulate, cunoscute sub numele de falsuri profunde, cu „marcaje proeminente”, începând cu 25 august, în conformitate cu Legea privind serviciile digitale (DSA), în caz contrar riscând amenzi radicale de mai multe milioane de euro.

Între timp, Parlamentul European face presiuni pentru ca o regulă similară să se aplice tuturor companiilor care generează conținut de inteligență artificială, inclusiv text, ca parte a Legii privind inteligența artificială, care ar putea intra în vigoare începând cu 2025.

Prezența la vot în timp real la alegerile prezidențiale 2024. Câți români au votat până la ora 17.00

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Călin Georgescu. Este o prezență discretă

Grup pentru a discuta răspunsul la noile tehnologii

Vera Jourova a adăugat că cei 44 de participanți la Codul de practici privind dezinformarea – inclusiv companii de social media, grupuri de verificare a faptelor și asociații de publicitate – vor înființa un nou grup pentru a discuta despre cum să răspundă cel mai bine la noile tehnologii.

Jourova a criticat, de asemenea, Twitter pentru că a părăsit codul voluntar cu doar câteva luni înainte de intrarea în vigoare a DSA.

„Credem că aceasta este o greșeală din partea Twitter”, a spus ea. „Au ales confruntarea, care a fost remarcată foarte mult în Comisie.”

Participanții la cod vor trebui să publice rapoarte la jumătatea lunii iulie, cu analize detaliate despre modul în care au împiedicat răspândirea falsurilor pe rețelele lor și despre planurile lor de limitare a potențialelor dezinformări provenite din IA generativă.