Trei orașe țin economia românească în picioare. Unde trebuie să te muți ca să-ți meargă bine în România

Timp de câteva decenii, românii care își doreau să se descurce un pic mai bine cu banii mergeau la Madrid, Londra, Munchen sau Roma. În 2023, oamenii își fac bagajele și se mută în câteva orașe din România care ofertă oportunități similare și o salarizare din același spectru occidental.

Românii nu mai pleacă din țară, ci fac un efort și se mută la București, Cluj sau Timișoara, după cum se arată într-o analiză recentă realizată de ReThink România. Următoarele pe listă, cu un potențial imens care se resimte deja în piața imobiliară locală sunt Brașov, Iași și Sibiu. Populația în jurul acestor poli economici autohtoni s-a diminuat semnificativ pentru că oamenii s-au mutat atât din mediul rural, cât și din cel urban, în localitățile menționate.

Citește și: Locul unic din țara noastră pe care-l iubesc străinii: Cel mai mic oraș din România e o atracție turistică mondială

Ce s-a schimbat în România și de ce contează

În 1948, aproximativ 28% dintre românii orășeni locuiau în București. În 1992, procentul s-a diminuat până la 17%, deși populația a crescut la nivel național. Următoarele pe listă în vremea comunismului erau, în ordine, Timișoara, Cluj – Napoca, Iași, Brașov, Galați, Constanța șI Craiova. Toate avea peste 300.000 de locuitori. Toate aveau câte o universitate, găzduiau o regională CFR și, printre altele, ofereau servicii medicale complexe. În imediata apropiere, în spațiul actual suburban, tranziția se făcea rapid către mediul rural la acea vreme, chiar și în condițiile în care oamenii munceau la oraș și făceau naveta.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

După Revoluție, ierarhiile urbane au început să se transforme, centrele universitare atractive ajungând să fie principalele câștigătoare. Renunțarea la limitarea admiterilor și apariția universităților private au dus numărul studenților la 1.000.000 la începutul crizei financiare din 2008. Ulterior, numărul studenților s-a înjumătățit, educația pe locuri finanțate de stat a devenit din nou dominantă. După 2000, orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și suburbiile lor au concentrat o felie tot mai mare a locurilor de muncă, a locuințelor nou-construite și au ajuns să ofere salarii peste media națională. Mai mult, 4 centre universitare au ajuns să aibă un impact regional și național notabil, conform Economedia.ro.

La ce ajută concentrarea populației din România

Deși la prima vedere distribuția oportunităților de afaceri și a bogăției reale ar trebui distribuită mai uniform în România, realitatea actuală vine totuși și cu beneficii. Vorbim de oportunități economice și de formare superioare, fie și doar într-o mână de orașe. Din momentul în care ai făcut efortul să te muți, te bucuri de oferte educaționale calitative, dar și de divertisment de calitate mai bună. Serviciile publice și private sunt de asemenea peste medie.

Pe termen lung există însă un aspect negativ greu de ignorat. Acesta este dat de tendința marilor orașe de a deveni „găuri negre” ale fertilității demografice, zone în care persoanele nou-mutate tind să aibă mai puțini copii decât în vechile localități de origine. Acest lucru tinde să contribuie la îmbătrânirea populației și scăderea generală a numărului de locuitori.

Citește și: Suntem din ce în ce mai puțini, pe zi ce trece. Ce se întâmplă cu sporul natural în România, în 2023