Tendințe fluide pe piața muncii, în 2023: la ce se va renunța, ce se întâmplă cu salariile

Anul 2022 nu a fost chiar cel mai fericit, din punct de vedere al inflației. Prețurile au crescut, facturile asemenea, iar bugetul unei familii a marcat o tendință invers proporțională, așa cum era de așteptat.

Mai mult, nici piața muncii n-a stat prea bine, de vreme ce a inregistrat lipsuri majore la capitolul personal calificat.

Totuși, 2023 se anunță a fi un pic diferit, conform estimărilor curente. Se preconizează că vor exista creșteri salariale de 10% în domeniile unde se găsesc din ce în ce mai greu angajați.

Companiile ar putea fi un pic mai precaute anul acesta

Companiile ar putea fi un pic mai precaute în ceea ce privește direcționarea resurselor, dar și în ceea ce privește forța de muncă. O altă tendință se referă la joburile remote: dacă în 2022 s-a mers, în continuare, în această direcție, 2023 ar putea veni cu schimbări, în sensul că din ce în ce mai multe companii ar putea să renunțe la această opțiune.

Cu cât vor crește alocațiile de la 1 ianuarie 2025. Vești bune pentru elevii din România

Scandal între actori. Mihai Bobonete, atacat dur de un coleg de breaslă: „Mitocani”

„2022 a adus creșteri salariale angajaților din domenii precum Medicină, HoReCa, Turism, Construcții, Instalații, însă nu acoperă inflația. În continuare, angajatorii vor căuta modalități de susținere a angajaților, fie prin măriri salariale, fie printr-o extindere a beneficiilor extrasalariale.

Potrivit estimărilor, ne așteptăm la o creștere mult mai lentă sau o stagnare a inflației în 2023, iar acest lucru va aduce mai multă predictibilitate privind creșterile salariale, a declarat Ana Vișian, marketing manager BestJobs, citată de economedia.ro.

„În luna octombrie BestJobs a realizat un sondaj pe tema „quiet quitting”, iar rezultatele au fost că angajații români nu renunță tacit la joburile lor, iar deciziile lor de-și îndeplini doar taskurile pe care le presupune poziția, fără a-și asuma lucruri suplimentare și cu un nivel redus de proactivitate, sunt asumate și au la bază echilibrul emoțional și pragmatismul financiar. Mai mult, datele sondajului arată că nu pare să fie cazul să vorbim despre „quiet quitting”, care ar reprezenta o renunțare tacită la job, ci mai degrabă despre reevaluarea priorităților, despre nevoile ce trebuie îndeplinite și despre decizii asumate.

Mai concret, angajații au fost cât se poate de transparenți atunci când și-au dorit un job nou, mai multă flexibilitate sau un salariu mai mare, și nu au „încetinit” doar pentru a declanșa o astfel de reacție din partea angajatorului”, a spus, de asemenea, aceasta, conform sursei citate anterior.