07 dec. 2023 | 11:10

Speranța de viață din România, sub reflector. Românii trăiesc mai puțin decât restul europenilor, iar perspectivele nu sunt roz

ACTUALITATE
Speranța de viață din România, sub reflector. Românii trăiesc mai puțin decât restul europenilor, iar perspectivele nu sunt roz

Speranța de viață este un subiect foarte sensibil în România, în contextul în care, după ce au ieșit la pensie, cei mai mulți români mai au doar câțiva ani de trai în condiții decente, de cele mai multe ori, cu sume de bani modice.

În Liechtenstein, speranța de viață este 84,95 de ani, este cea mai mare valoare înregistrată în Europa, defalcată pe 83,16 ani la bărbați și 86,23 de ani la femei. Elveția nu este departe, cu o medie de 84,38 de ani. Foarte bine stau și italienii, cu o medie de 84,2 ani și un avantaj de aproximativ 4 ani pentru femei în fața bărbaților. Din păcate, în România, realitatea este cu mult mai îngrijorătoare decât exemplele date și, desigur, cu mult sub media europeană. Ca pesimismul să fie maxim, ministrul Muncii este de părere că în țara noastră nu vor exista fluctuații pozitive la acest capitol până în 2050.

Citește și: Descoperire incredibilă în știință: Așa se poate prelungi viața, ar trebui să mănânci aceste alimente în cantități mai mici

Speranța de viață în România, un motiv important de îngrijorare

În România, o persoană trăiește în medie aproximativ 75 de ani, conform datelor agregate de INS. Subiectul a fost readus în discuție de ministrul Simona Bucura – Oprescu în contextul dezbaterilor legate de legea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare.  „Noi n-am făcut altceva decât să venim în noua lege a pensiilor cu garanţia că vârsta de pensionare a românilor nu va creşte fiindcă aceasta este corelată cu speranţa de viaţă”, a declarat ministrul Muncii la Prima TV, relatează News.ro.

Din păcate, la scurt timp după ce a spus că speranța de viață din România nu va crește simțitor în următorii 50 de ani, doamna Bucura – Oprescu a fost întrebată de ce ”a omorât” această speranță a românilor.

„În fapt, n-am omorât pe nimeni. Ba din contră, am avut grijă de români. Dacă unii, atunci când au scris PNRR, au tatonat ideea că vârsta de pensionare în România trebuie să crească până la 70 de ani, noi n-am făcut altceva decât să venim în noua lege a pensiilor cu garanţia că vârsta de pensionare a românilor nu va creşte fiindcă aceasta este corelată cu speranţa de viaţă. Prin urmare, nu va putea creşte vârsta de pensionare ad-hoc fiindcă din datele pe care noi le-am analizat nu se întrevede situaţia în care speranţa de viaţă să se îmbunătăţească semnificativ până în 2050”, a spus Simona Bucura-Oprescu.

Citește și: Cum se majorează vârsta de pensionare în România, care sunt condițiile de pensie anticipată fără penalizări. Detaliile oficiale de la Minister

Cât trăiesc bărbații români, dar femeile

În țara noastră, speranța de viață la bărbați este de 71 de ani și 9 luni. La femei, aceasta ajunge până la aproximativ 79 de ani. În pofida discrepanței fabuloase, ambele valori se află sub media europeană de 80 de ani.

„Toate datele pe care noi am lucrat pentru a finaliza legea pensiilor, fireşte, sunt de la Institutul Naţional de Statistică. Din păcate, în România speranţa de viaţă este sub media europeană, care este undeva la 80 de ani. În România, avem o speranţă de viaţă mai scăzută la bărbaţi – 71 de ani şi 9 luni – şi o speranţă de viaţă mai ridicată la femei – aproximativ 79 de ani. În medie, o speranţă de viaţă de aproximativ 75 de ani. Suntem sub media europeană.

Sigur că noi ne dorim o îmbunătăţire a speranţei de viaţă. De altfel, de fiecare dată când PSD a fost la guvernare, am avut guvernări care s-au simţit în viaţa românilor. Noi nu am fost guverne Ciomu, care au tăiat de la toate categoriile sociale. Noi, de fiecare dată, am avut guvernări care s-au simţit în veniturile românilor. Am avut guvernări care au adus creştere, inclusiv pe calitatea vieţii românilor. Şi asta facem şi acum. Noi nu suntem un guvern care taie, suntem un guvern pentru care nu austeritatea este regula, ci creşterea este regula”, a conchis ministrul Muncii.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele