Singura sportivă din lume care a intrat în Cartea Recordurilor la această categorie: Lia Manoliu a făcut istorie și a lăsat în urmă un stadion

Astăzi, numele Liei Manoliu este asociat cu unul dintre cele mai mari stadioane de la noi din țară. Gestul este unul firesc, de altfel, de vreme ce sportiva a pus România pe hartă, în acele timpuri.

Lia Manoliu – imagine de arhivă

Lia Manoliu a încercat multe discipline sportive și le-a „învins” pe toate

Lia Manoliu s-a născut în data de 25 aprolie 1932, în capitala Republicii Moldova, într-o familie „răsărită”. Părinții săi erau amândoi profesori de filosofie, astfel că acesteia nu-i lipsea mai nimic, în perioada copilăriei.

La început, ea a optat pentru tenisul de câmp, iar asta s-a întâmplat în perioada adelescenței, pe vremea când avea 13 ani. S-a apucat rapid și de tenis de masă, volei sau bachet.

De menționat că Lia Manoliu a făcut performanță în toate sporturile pe care le-a practicat, având rezultate bune atât la campionatele naționale, cât și peste hotare.

Câștigător Vocea României: Aura Șova primește trofeul, iar Tudor Chirilă bifează al șaptelea succes

Ordinea în care se pun legumele în salata de boeuf. Acesta e secretul gustului perfect, vei observa diferența

La vârsta de 16 ani, ea decidea să încerce încă o disciplină, orientându-se către atletism. A trecut prin săritura în înălțime, greutăți, dar și aruncări de disc.

În cele din urmă avea să se specializeze la disc.

În paralel, sportiva nu și-a neglijat nici educația. A urmat cursurile Facultăți de Energetică, de la Institutul Politehnic din Capitală, absolvind această instituție de învățământ în anul 1954.

Lia Manoliu – imagine de arhivă

Lia Manoliu, prima sportivă din lume care a participat la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice

Sportiva a fost atât de ambițioasă încât, la un moment dat, Cartea Recordurilor nu a mai avut de ales decât să-i treacă numele în paginile sale.

Mai exact, aceasta a fost prima sportivă din lume care a participat la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice. A participat la edițiile de la Helsinki, în 1952, Melbourne, în 1956, Roma, în 1960, Tokio, în 1964, Ciudad de Mexico, în 1968 și Munchen, în 1972.

De-a lungul carierei sale, Lia Manoliu și-a trecut în palmares trei medalii de aur, la Olimpice

Dincolo de aceste reușite, a cucerit 12 titluri de campioană națională și alte șapte balcanice.

Sportiva era caracterizată de tenacitate, dar și de conștiinciozitate. Se antrena regulat și executa absolut orice sarcină cu cel mai mare interes.

Ea a fost, de asemenea, prima discobolă tricoloră care a reușit să treacă de 40 m., 50 m., iar, în ultimul an din carieră, chiar pe cel de 60 m.

S-a retras definitiv din activitatea sportivă în anul 1972, la vârsta de  40 de ani. Cu toate astea, nu a stat departe de prima ei dragoste, sportul.

La un an de la retragere, devenea vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român, iar în anul 1990 avea să fie aleasă în funcția de președinte al COR. Ea a rămas în această funcție până la moartea sa, în 1998.

Nu a stat departe nici de politică, iar în perioada 1990-1992, a fost aleasă senator al municipiului București, din partea FSN (formațiune din care s-a desprins actualul PSD).

Întrucât avea o vastă experiență în sport, educație, însă și o cultură generală abundentă (spre exemplu, știa să vorbească foarte bine franceza, engleza, germana, rusa și italiana), a putut să se afirme și să aibă parte de o activitate orientată spre rezultate în organizații sportive din multe țări din lume, servind, mai degrabă, drept ambasador al sportului românesc peste hotare.

Comitetul Internațional Olimpic i-a acordat Ordinul Olimpic Colanul de Bronz, în anul 1975, Trofeul Femeia în Sport, în anul 1990, dar și Trofeul Centenarului, în anul 1994. Mai mult, în anul 1975, directorul general UNESCO îi înmâna Liei Manoliu Premiul Internațional Fair Play pentru 1974.

Așa cum menționam la începutul acestui articol, în onoarea sa, cel mai mare stadion al României, fostul „23 August”, din capitală, i-a preluat numele.

Lia Manoliu a plecat dintre cei vii în anul 1998, la vârsta de 65 de ani, în urma unui infarct miocardic.