Senzaționala poveste a comorii de la Căpâlna. Cum „a făcut picioare” tezaurul dacic [VIDEO]
Povestea comorilor dacice descoperite în Cetatea Căpâlna este desprinsă dintr-un scenariu pare oarecum desprins unui serial cu tot felul de personaje negative, după cum îți vom povesti în cele ce urmează.
Mafia tezaurului de la Căpâlna
Imediat după Revoluția din 1989, au început să se propage mai mult povești despre căutătorii de comori dacice care făceau turul în Munții Șureanu, adică acolo unde se bănuia că ar fi plin de nestemate și de alte obiecte prețioase.
După ce au scotocit în Grădiștea de Munte sau Piatra Arsă, în căutarea tezaurelor de aur și argint, s-a ajuns inevitabil și la Căpâlna.
Săpăturile arheologice de la începutul anilor ’80 au scos la iveală faptul că legendele nu erau departe de adevăr.
Ceea ce nu au găsit echipele de arheologi conduse de profesorii Ioan Glodariu și Vasile Moga, a fost căutat de vânătorii de comori, evident.
La sfârșitul anilor ’90, mai multe rețele de braconieri arheologici erau active în perimetrul cetăților dacice, iar zonele protejate erau pline de gropi săpate în mare grabă, în căutarea aurului ascuns.
Cantități semnificative de obiecte arheologice de valoare găsite au fost exportate în străinătate.
Potrivit FormulaAS, arheologul Mihai Căstăian, de la Muzeul din Orăștie, a fost printre primii specialiști care au descoperit urmele lăsate de braconieri în incinta cetății Căpâlna, prin anii 2010.
Se întâmpla că a plecat în cercetare alături de un grup de colegi, iar la scurt timp, ei au observat o groapă proaspăt săpată, care „le făcea cu ochiul”.
Poliția Patrimoniului a fost desemnată să ancheteze, adunând mărturii de la săteni și colectând informații de la fața locului. Acest lucru a permis poliției să lanseze „Operațiunea Căpâlna” și să captureze braconierii.
Cu toate acestea, obiectele furate din cetatea dacică nu au mai fost recuperate, din păcate, întrucât rețelele de traficanți erau bine organizate, plecând din țară prin Serbia.
După anul 2000, când tot mai multe brățări dacice din aur și alte piese de mare valoare, furate din Munții Orăștiei, au început să apară în Occident pe la expoziții sau licitații.
Din păcate, dosarul furtului de patrimoniu de la Căpâlna a fost închis într-un sertar și uitat acolo.
Poveștile locuitorilor care au fost martori ai jafului braconierilor au fost singurele lucruri care au menținut vie povestea acestuia.
Cum s-a aflat totul
În 2008, povestea a devenit cunoscută în momentul în care un apel telefonic din Germania a anunțat descoperirea unui tezaur braconat din Cetatea Căpâlna. Cazul era deja subiectul unei urmăriri internaționale.
Informațiile privind tezaurul erau uluitoare: trei piese din aur, un colier cu pandantive și o pereche de cercei, unele dintre cele mai frumoase descoperiri de epocă dacică găsite vreodată în România.
Colierul cântărea aproximativ 70 de grame și avea 26 de pandantive atașate. Lanțul era format din zale de sârmă de aur, iar cerceii, confecționați de meșterul dac, impresionau nu numai prin formă, ci și prin policromie.
Ancheta care a urmat apelului din Germania a ajuns la concluzia că acest tezaur din aur a fost scos la vânzare pe internet în schimbul a 35.000 de euro.
Vânzătorul, când a fost interogat de polițiști, a dezvăluit că achiziționase obiectele în Serbia și apoi le adusese în România.
După întoarcerea sa în țară, tezaurul a fost expus la Muzeul de Istorie din Alba Iulia.