Se schimbă pașapoartele acestor români, obligatoriu: vor ține loc și de buletin
Pașapoartele românilor vor deveni semnificativ mai detaliate în următoarea perioadă, suferind modificări importante. În multe situații, vor ține și loc de buletine.
După câțiva ani în care au fost în centrul atenției pașapoartele electronice sau cu cip, se pare că principalele documente pentru trecerea graniței vor suferi și alte modificări. De această dată, vizează persoanele cu cetățenie română care au domiciliul în străinătate, lucrează acolo sau locuiesc pentru o perioadă de timp mai lungă. Ideea este ca noile pașapoarte să faciliteze o mai bună interacțiune a cetățenilor români de peste graniță cu autoritățile publice.
Ce se întâmplă cu pașapoartele românilor
La momentul de față, pașapoartele românilor din afara țării pot avea inscripționată țara de domiciliu, dar în curând vor avea înscrisă și adresa de domiciliu. Practic, se va crea un pașaport pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) care să nu mai funcționeze doar ca document de călătorie, ci și ca act de identitate. În acest fel, în interacțiunea cu instituțiile nu vor mai fi necesare două documente.
Conform proiectului de la lege de la Senat, atât Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cât și OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români vor suferi, pe viitor, câteva modificări.
Potrivit Avocatnet.ro, cetățenii români care și-au stabilit domiciliul în străinătate vor putea solicita eliberarea unui pașaport simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea adresei din țara de domiciliu. Situațiile în care aceste documente vor putea fi solicitate de către un cetățean român sunt următoarele:
- a dobândit un drept de şedere pentru o perioadă de cel puţin un an sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de şedere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv;
- a dobândit un drept de şedere pe teritoriul statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază pe teritoriul acelui stat;
- a dobândit un drept de lungă şedere sau, după caz, un drept de şedere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
- a dobândit cetăţenia statului respectiv;
- a dobândit un drept de muncă ori este înscris într-o instituţie privată sau publică cu scopul principal de a urma studii, inclusiv de formare profesională.
Nu în ultimul rând, cetățenii români care dețin un pașaport CRDS pot solicita înscrierea adresei de domiciliu pe document, pentru a evita obținerea unui nou pașaport.