Se schimbă harta României și vom avea toți de câștigat. ”Țara se sufocă”, de ce ar trebui să nu mai așteptăm

În ultimii ani, s-a vehiculat din ce în ce mai des scenariul reorganizării administrativ-teritoriale a țării, iar un nou set de argumente aduse în spațiul public par să grăbească materializarea inițiativei.

Emil Boc, dincolo de faptul că este primarul Clujului, este și președintele Asociației Municipiilor din România. Din această poziție, a adus mai multe argumente la începutul acestei săptămâni pe marginea faptului că țara noastră nu are nicio șansă să funcționeze eficient în momentul în are în componență peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale sau UAT-uri.

Citește și: Se schimbă harta României, prima modificare din 1968. De ce este necesară, ce se dorește

Schimbarea la față a României ar trebui să aibă loc în 2024

În opinia lui Boc, reorganizarea administrativ – teritorială ar trebui să devină o prioritate majoră în 2024, dar și în anii care urmează. Reforma este una esențială, având în vedere dificultățile cu care se confruntă autoritățile în a administra numărul foarte mare de UAT-uri. Nu ajută nici faptul că multe dintre ele sunt incapabile să se descurce cu cheltuielile din propriile venituri și au nevoie în mod constant de resurse suplimentare.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

„România se sufocă administrativ sub ochii noştri. România nu mai poate funcţiona cu peste 3.000 de unităţi administrativ teritoriale, iar o bună parte dintre ele – aproape o treime – să nu aibă capacitatea să îşi asigure din veniturile proprii cele necesare existenţei de zi cu zi. Avem zone urbane nefuncţionale, avem zone metropolitane nefuncţionale. Ştim că avem o boală, dar nu facem nimic”, a transmis Emil Boc, la Summitul Autorităţilor Publice Locale.

Cum se rezolvă problema proastei organizări administrative în România

Majoritatea problemelor cu care se confruntă țara noastră la nivel local pleacă de la faptul legea organizării administrativ – teritoriale este de pe vremea lui Ceaușescu.

„Dacă trebuie să funcţioneze o comună într-un loc izolat de munte, cu 500 de locuitori, să funcţioneze, pentru că şi acolo avem nevoie de servicii publice de calitate. Dar, risipa pe care o avem astăzi este de netolerat. (…) Polonia este cel mai bun exemplu. România nu mai poate trăi în Uniunea Europeană cu legea organizării administrativ-teritoriale de pe vremea lui Ceauşescu, din 1968”, a ținut să menționeze primarul din Cluj-Napoca.

În final, soluția ține de descentralizare, dar și de implementarea eficientă a unui principiu de subsidiaritate.

Citește și: Se schimbă harta României, dar mai durează. Anunțul de la Guvern despre reorganizarea teritorială, desființarea de județe

„Din nefericire, avem o grămadă de situaţii, încă, în această ţară, când se doreşte ca de la Bucureşti să se dea şi viziunea generală prin legi şi strategii, dar şi să se aprobe ultimul contract, să se ia ultima decizie, care e de competenţa unui primar de comună sau de oraş. (…)

Ajungi la paralizie administrativă, când cel de la centru vrea să fie şi legiuitor, şi să controleze, şi să implementeze. În toată lumea civilizată centrul îşi păstrează atribuţiile de legiferare, care sunt fundamentale pentru întreaga ţară, atribuţiile de control, care să fie unitare, iar atribuţiile de implementare trebuie să fie la nivel local”, a concluzionat șeful Asociației Municipiilor din România.