Se schimbă harta României, obligatoriu: reorganizarea teritorială va face ”victime”, baronii locali sunt primii pe listă

Reorganizarea teritorială a României este de mulți ani pe agenda politică a autorităților de la București, dar pentru că s-ar reflecta în reducerea aparatului administrativ și, implicit, a bugetarilor din administrația locală, coaliția de guvernare nu este foarte încântată de schimbarea hărții.

În contextul în care s-a discutat de mai multe ori în ultimele luni de redesenarea hărții României, a venit cu mențiuni importante pe marginea acestui subiect și ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla. După cum a atras atenția oficialul, respectiva reorganizare nu se poate realiza până în 2025, dar nici nu mai poate fi amânată prea mult, pentru că vorbim de un proces necesar.

Când se schimbă harta României și de ce

Luna trecută, printr-o inițiativă venită din partea mediului de afaceri din România, prin intermediul Camerei de Comerț și Industrie, s-a solicitat reorganizarea administrativ teritorială a țării, în așa fel încât să se ajungă la aproximativ 15 județe. Alte modificări propuse atunci includeau clasificarea ca orașe doar pentru localitățile cu peste 10.000 de locuitori și a comunelor doar pentru localitățile cu peste 5000 de locuitori.

Din păcate pentru cei care au venit cu propunerea, Cseke Atilla a definit criteriile de mai sus ca fiind mecanice și a afirmat simplu că nu pot fi aplicate în cadrul unei reorganizări teritoriale.

Cum să te ferești de ploșnițele verzi urât mirositoare care au invadat gospodăriile din România. Ai nevoie doar de două ingrediente din bucătărie

Ce semnifică ”vulturul albanez”, de fapt. Gestul inedit care a oprit meciul dintre România și Kosovo

„Discutarea unor criterii mecanice pe baza cărora să facem reorganizarea administrativ-teritorială nu este de dorit. Am auzit două criterii. Unul legat de populația UAT-ului și un criteriu referitor la faptul că dacă nu sunt suficiente veniturile proprii ale autorității locale pentru a susține salariile, cheltuielile, facturile pentru funcționare, atunci înseamnă că acel UAT nu este viabil. Chiar aș spune că este un criteriu periculos”, a spus Cseke Atilla pentru „Adevărul”.

Dacă s-a materializa inițiativa mediului de afaceri, Cseke Atilla a spus că am rămâne în România cu 127 de UAT-uri, opt orașe un singur municipiu reședință de județ, iar restul comune. Numeroase județe ar dispărea pentru că nu au niciun UAT posibil.

„Nimeni nu neagă faptul că o organizare administrativ-teritorială care este în vigoare din 1968 nu necesită cel puțin ajustări, dacă nu o regândire completă”, dar această reorganizare nu se poate face mecanic, după cum a concluzionat ministrul Dezvoltării.

În opinia lui Atilla, discuții pe acest subiect ar putea avea loc cel mai devreme în 2025, pentru că anul viitor avem 4 rânduri de alegeri. „Soluția este să începem în 2025 să avem o dezbatere, care sigur nu trebuie infinită, pentru că toate trebuie să aibă o anumită finalitate. Să înceapă o dezbatere în care criteriile sunt multiple. Încă o dată, aceste două criterii nu sunt de ajuns. Aceste două criterii duc la o organizare administrativ-teritorială, pe care nu cred că și-ar dori-o cineva.

Din punctul nostru de vedere, deschiderea unui asemenea proces și procedură în 2023, în contextul geopolitic în care este România astăzi și cu ce avem lângă noi și în contextul celor patru alegeri de anul viitor nu este de dorit”, a mai declarat Cseke Atilla. Cu alte cuvinte, mai durează, iar coaliția actuală de guvernare PNL – PSD – UDMR nu are niciun interes să grăbească pașii.