Săptămâna de lucru de patru zile poate deveni obligatorie în România: vine revoluția pe piața muncii
Mulți angajați români visează cu ochii deschiși la ziua în care vor munci numai patru zile pe săptămână și, din fericire pentru ei, acest moment e mai aproape decât ți-ai putea imagina.
Se pare că oficialii de la vârful comunității europene par să conștientizeze din ce în ce mai mult faptul că piața autohtonă a muncii are nevoie de niște reforme și schimbări majore, care să răspundă stilului de viață pe care îl au astăzi angajații și să întâmpine cu precădere nevoia oamenilor de mai mult timp liber, de a departaja cât mai clar viața personală de activitățile desfășurate în plan profesional.
În acest context, se vorbește tot mai intens ca la nivelul întregii Uniuni Europene să fie adoptat modelul de lucru bazat pe numai patru zile lucrătoare în cadrul unei săptămâni.
Vine și la noi săptămâna de lucru de patru zile. Iată firmele unde ai mari șanse să muncești mai puține zile
De exemplu, cea mai recentă poziție fermă adoptată pe această temă sensibilă și deosebit de controversată aparține comisarului european însărcinat cu Munca și Drepturile Sociale Nicolas Schmit.
Oficialul e de părere că în acele domenii de activitate unde companiile se confruntă cu o criză a forței de muncă ar trebui implementată săptămâna de lucru de patru zile.
Acest nou program ar diminua presiunea de pe umerii managerilor care nu reușesc să găsească personal pentru a ocupa posturile ce le au vacante în cadrul organizațiilor lor.
Schmit mai consideră că o astfel de măsură ar trebui aplicată în tot blocul comunitar, deci și în pe piața muncii de la noi din țară. Prin urmare, ai șanse să ajungi să muncești numai patru zile pe săptămână dacă domeniul tău de activitate e unul caracterizat de o penurie de forță de muncă. Ca referință, în România un astfel de sector este cel al Construcțiilor sau Transporturilor.
”Cred că este un lucru care avansează treptat (…), pentru că noile generații au o anumită viziune despre echilibrul între muncă și viața personală”, declară Schmit, citat de Euractiv.