Sala Dalles din București, construită din dorința unei mame îndurerate de a păstra vie amintirea fiului dispărut prematur. Povestea din spatele tragediei VIDEO

„Las şi leg Academiei Române, casele cu tot locul lor, adică imobilul din Bucureşti, str. I. C. Brătianu No. 12, precum şi casele cu tot locul lor, adică întregul imobil din Bucureşti, strada Eugen Stătescu (fostă Gloria) Nr. 4 cu următoarea destinaţiune:

Din tot ce se va prinde din veniturile lor până la efectuarea exproprierilor proiectate pentru lărgirea străzii I. C. Brătianu în bulevard şi pentru îndreptarea străzii Eugen Stătescu, şi tot ce se va prinde din exproprieri, ca valoare a terenurilor şi construcţiunilor ce se vor expropria, se va forma un capital din care cu o mică parte, cel mult 10%, se va forma un fond al cărui venit va fi destinat pentru întreţinere.

Cu restul capitalului, în termen de doi ani de la efectuarea exproprierilor, după ce se vor dărâma şi toate construcţiunile ce ar rămâne după exproprieri, se va construi, în mijlocul terenului rămas, o clădire frumoasă şi încăpătoare, după planul ce va hotărî Academia, însă aşa fel ca să poată avea sălile necesare pentru expoziţiuni artistice de tot felul, de pictură, de sculptură, de arhitectură, de ţesături şi cusături naţionale etc.; apoi, pentru examene şi audiţiuni de muzică şi declamaţii şi, în fine, pentru cursurile sau conferinţele asociaţiunei Universităţii populare din Bucureşti, cum şi a altor instituţii ce s-ar înfiinţa cu menirea de a forma caracterele cetățenilor români prin cultivarea și educarea lor sufletească”.

Sala Dalles – interior – imagine de arhivă

Ce s-a ales de Sala Dalles

Academia Română a încredințat inginerului Emil Prager construcția clădirii care a fost proiectată de arhitectul Horia Teodoru.

În perioada interbelică, Sala Dalles a găzduit conferințe ale unor personalități precum Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ioan Bianu, Gheorghe Țițeica, Gala Galaction, Ion Simionescu, Virgil Madgearu, Tudor Arghezi, Gheorghe Petrașcu, George Oprescu, George Călinescu și Dimitrie Gusti.

În 1948, proprietățile Academiei Române au fost preluate de stat, iar Sala Dalles a fost dată în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor, apoi a Muzeului de Artă al Republicii Populare Române.

La începutul anilor ’60, frumoasa grădină a Sălii Dalles a fost distrusă, iar zona proiectată de Horia Teodoru a fost înconjurată de două blocuri de șapte etaje.

Fațada principală a rămas în bulevard, dar clădirea Dalles originală, care includea în total o suprafață de 450 de metri pătrați în afara sălii de concerte, a fost păstrată și extinsă semnificativ, cu noi săli de expoziții concepute de arhitectul Petre Svoboda de la Institutul Proiect-București, ajungând la o suprafață totală de 2.100 de metri pătrați.

În 1962, a fost înființată Universitatea Populară București în complexul Dalles.