Rusia, sfidată de un alt stat aliat. Refuzul direct și reacția neașteptată a Moscovei

Armenia a refuzat să găzduiască exerciții militare ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță de țări post-sovietice condusă de Rusia, într-un anunț care reflectă tensiunile tot mai mari dintre Erevan și Moscova.

Rusia anunțase la începutul acestui an că Armenia va găzdui exercițiile anuale ale grupului care cuprinde șase state – Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.

„Ministrul armean al apărării a informat Statul Major al CSTO că, în situația actuală, considerăm că nu este rezonabil să organizăm exerciții CSTO pe teritoriul Armeniei. Cel puțin, astfel de exerciții nu vor avea loc în Armenia în acest an”, a declarat premierul Nikol Pashinyan, potrivit agenției de știri Interfax.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre exercițiul militar anulat, a declarat că Moscova va cere Erevanului să își clarifice poziția.

„În orice caz, Armenia este aliatul nostru apropiat și vom continua dialogul nostru, inclusiv cu privire la cele mai complexe probleme”, a declarat el reporterilor.

Mișcarea lui Pashinyan a urmat refuzului său din 2022 de a semna un document final al unei reuniuni a liderilor națiunilor membre ale OTSC la Erevan, capitala Armeniei.

Antonio Pican și Bibi sunt din nou împreună. Dovada că cei doi artiști s-au împăcat, la doi ani de la despărțire

Motivul pentru care elvețienii nu au vrut să-i scrie Principesei Margareta, pe buletin, că este ”de România”. Fiica Regelui Mihai, în proces cu autoritățile din Elveția

Nagorno-Karabah, rădăcina tensiunilor dintre cele două state

Tensiunile își au rădăcinile în conflictele dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la Nagorno-Karabah.

Cele două state ex-sovietice întrețin relații bune cu Rusia, în ciuda invaziei acesteia în Ucraina; Armenia găzduiește o bază militară rusă, iar Kremlinul dorește să mențină legăturile cu Azerbaidjanul, stat bogat în petrol.

Nagorno-Karabah se află în Azerbaidjan, dar se află sub controlul forțelor de etnie armeană susținute de Erevan de la un război separatist care s-a încheiat în 1994. În urma acestui conflict, nu numai Nagorno-Karabah, ci și o mare parte din teritoriile învecinate au rămas în mâinile armenilor.

În 44 de zile de lupte grele, care au început în septembrie 2020, armata azeră a înfrânt forțele armene, forțând Erevanul să accepte un acord de pace mediat de Rusia, care a dus la returnarea unei părți semnificative din Nagorno-Karabah către Azerbaidjan.

De asemenea, acordul prevedea ca Armenia să predea porțiuni de teren pe care le deținea în afara regiunii separatiste.

Pashinyan a criticat în repetate rânduri forțele de menținere a păcii rusești pentru că nu au reușit să asigure liberul tranzit de-a lungul unui coridor care leagă Armenia de Nagorno-Karabah.

Provincia Lachin, care se află între Nagorno-Karabah și Armenia, a fost ultima dintre cele trei zone de la marginea regiunii la care forțele armene au capitulat în decembrie 2020.

Rusia a trimis 2.000 de forțe de menținere a păcii

Rusia a desfășurat aproape 2.000 de forțe de menținere a păcii pentru a asigura un tranzit sigur în regiune și pentru a monitoriza acordul de pace.

Dar călătoria prin provincia Lachin a fost blocată din 12 decembrie de către azerii care se identifică drept activiști de mediu și care spun că Armenia are situri miniere ilegale în regiune.

Armenia a solicitat forțelor ruse de menținere a păcii să deblocheze drumul, dar Moscova a adoptat o abordare de rezervă în această dispută, care a provocat furia guvernului armean.

„Prezența militară a Rusiei în Armenia nu numai că nu reușește să garanteze securitatea sa, dar ridică amenințări la adresa securității Armeniei”, a declarat marți Pashinyan.

El a adăugat că blocarea coridorului Lachin este menită să „frângă voința poporului din Nagorno-Karabah” și că Armenia va căuta, de asemenea, sprijin din partea SUA și a Uniunii Europene pentru a contribui la reducerea tensiunilor cu Azerbaidjanul.