Românii și obsesia pentru proprietăți, case și apartamente. De aici pleacă criza imobiliară din România, explozia prețurilor

De când se nasc și până mor, aproape toți românii își doresc să aibă o casă pe nume, să le apară numele pe actul de proprietate al unei locuințe, indiferent cât este de mare sau de mică, cât sunt de dezavantajoase condițiile de creditare.

Ca referință, în 2022, aproximativ 69% dintre locuitorii Europei locuiau în propria locuință. Restul de 31% apelau la chirie pentru a avea un acoperiș deasupra capului, după cum se arată într-o analiză a Oficiului European de Statistică (Eurostat). Fără să surprindă pe nimeni, românii sunt cu mult peste această valoare medie.

Citește și: Criza imobiliară din România se simte la buzunare. Cutremurul vine cu o ofertă mică și prețuri mari

Obsesia românilor pentru apartamente și case proprii, în cifre exacte

În Germania, mai mulți oameni stau în chirie decât în propria locuință. Practic, numărul proprietarilor este mai mic de 50% din totalul locuitorilor. România este la polul opus și ocupă prima poziție în Europa la acest capitol.

Ce pensie încasează Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, și cu ce se ocupă acum

David Popovici și-a cumpărat mașina visurilor lui. „M-am uitat la ea pe internet zi de zi, timp de doi ani”. Cum arată bolidul de 150.000 de euro

Nu mai puțin de 94,8% dintre români trăiau în 2022 într-o locuință proprietate personală. Pe locul al doilea se află Slovacia cu 93%, Croația cu 91% și Ungaria cu 90%. Cel mai ridicat procent de chiriași îl găsești în Germania, 53% din populația țării. În Austria, nu mai puțin de 49% dintre cetățeni aleg să stea în chirie decât să se împrumute pe 25 – 30 de ani cum fac aproape toți românii. Danemarca este pe 3 la același capitol cu 40% din populație reprezentând chiriași. În România, doar 5,2% dintre români optează pentru această variantă.

Citește și: Autorizația de construire pentru balcon închis în România, s-a schimbat legea. Cum procedezi cu lucrările în apartament, ce documente îți trebuie

Românii mulți, în apartamente mici

În ceea ce privește dimensiunea unei locuințe pe care și-o permit oamenii, aceasta se calculează ca un raport între numărul mediu de camere per persoană. De exemplu, existau în medie anul trecut 1,6 camere per persoană în UE. În rândul statelor membre UE, cel mai mare număr se înregistra în Malta (2,3 camere per persoană), Luxemburg (2,2 camere per persoană), Belgia, Irlanda şi Ţările de Jos (toate cu 2,1 camere per persoană), la polul opus fiind Polonia, România şi Slovacia (toate cu 1,1 camere per persoană), Letonia şi Croaţia (ambele cu 1,2 camere per persoană), conform Digi24.ro.

Partea bună este că, între 2010 și 2022, rata de aglomerare în locuințele europenilor s-a diminuat de la 19,1% până la 16,8%. În condiții de aglomerații, cei mai mulți oameni trăiesc în Letonia (41,7%), România (40,5%) şi Bulgaria (36,2%). La polul opus, cea mai scăzută aglomerație o vezi în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2,9%). Dincolo de asta, în Uniunea Europeană, 33,6% dintre oameni stau în locuințe sub ocupate, procent în mare parte neschimbat între 2010 și 2022. Cele mai multe astfel de case și apartamente găsești în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).