Românii au făcut prima Dacia electrică încă din anii ’70. Cum a ajuns mașina să fie testată de NASA

În ciuda faptului că abia acum doi ani a fost lansată prima Dacia electrică, românii inventau automobilul cu propulsie pe baterie în urmă cu peste cinci decenii. Dacia electrică a anilor ’70 a fost testată chiar și de către cei de la NASA.

Primul automobil 100% electric lansat de Dacia apărea pe piață auto în urmă cu doi ani, reprezentând colaborarea dintre Renault și chinezii de la Dongfeng. Chiar dacă se crede despre Dacia Spring că a fost primul automobil românesc 100% electric, află că, în urmă cu 50 de ani, când avea loc criza petrolului, românii s-au gândit la această sursă alternativă de energie.

Dacia Spring se poate lăuda că este unul dintre cele mai populare și totodată cele mai accesibile EV-uri de pe piața locală. Românii, cu ajutorul tichetelor obținute prin Rabla Plus, ajung să cumpere modelul electric de la Dacia cu suma de 9.242 de euro.

Cu toate acestea, Dacia Spring nu este automobilul care iese de pe porțile uzinii de la Mioveni, fiind mai mult un Renault care a fost supus procesului de rebranding și care ia fiină în China. La fel ca și în cazul primei Dacii 100% electrice care apărea în urmă cu cinci decenii, la bază are vechiul model 1300.

Cuvântul pe care 98% dintre romani îl pronunță greșit. Îl folosesc des, care este varianta corectă

Celebrul folkist Marius Bațu a murit la 65 de ani. Artistul a suferit un infarct înaintea unui concert

Modelul electric al Dacia lua nastere in anii ’70

În anul 1969, Dacia lansa 1300 care era, de fapt, un Renault 12 însă care prezenta alte sigle, premiera celor două automobile având loc la sfârșitul anului respectiv. Patru ani mai târziu, țările care produceau petrol au anunțat o măsură față de statele care au susținut Israelul în conflictul din acel an.

La acea vreme, Statele Unite ale Americii s-a numărat printre țările care au fost de partea Israelului, astfel că la scurt timp, în America avea loc criza petrolieră, iar cozi kilometrice se formau la benzinăriile din țară, dar și o raționalizare a combustibilului într-o țară care avea atâta nevoie de „aurul negru”.

Atunci a avut loc și luarea în calcul a unei soluții alternative de propulsie a motoarelor autoturismelor. Chiar dacă la începutul secolului XX, automobilul electric era întâlnit la tot pasul în SUA, fiind și momentul în care majoritatea taxiurilor din New York erau 100% electrice, în continuare cererea pentru automobile cu propulsie pe bază de combustibil fosil era destul de crescută.

Acest tip de propulsie fusese uitat însă în perioada crizei de petrol, astfel că americanii au stagnat cercetările cu privire la baterii mai performante, fiind de părere că nu vor ajunge destul de departe cu ajutorul vehiculelor electrice într-o lume în care dezvoltarea însemna nevoia petrolului arab.

Dacia electrică a anilor ’70, testată de NASA

Peste noapte au apărut diferite companii care converteau automobilele care rulau cu ajutorul combustibilului în mașini electrice. Una dintre aceste companii a fost Electric Vehicle Associates – EVA, care lua ființă în Ohio în anul 1974.

Această firmă nu efectuau doar modificări la modelul Renault 12, însă produceau modele electrice și pentru alte companii, astfel că pe porțiel fabricii ieșeau și Ford Fairmont sau AMC Pacer. Camioane, mașini și utilitare erau trecute pe propulsie electrică, primind totodată și un alt nume.

Dacia „pe baterie” se numea Metro, fiind o variantă a Dacia 1300 de pe benzină care a fost comercializat sub un alt nume atunci când Dacia încerca exportul de mașini pe piața auto britanică. Românii au folosit așadar denumirea de „Danem” pentru berline și „Dacia Duster” pentru Aro 10.

Metro era o mașină de forma lui R12 cu cutie automată cu trei rapoarte înainte ca inginerii de la EVA să încarce berlina cu baterii de plumb. Masa totală a mașinii ajungea astfel la 1.400 de kilograme, în timp ce autonomia nu depășea 93 de kilometri la o viteză de 40 km/h.

Masina cantarea 1.400 de kilograme si avea o autonomie maxima de 98 de kilometri

În cazul în care șoferul respectivului Metro ar fi dorit să ajungă la destinație cu o viteză mai mare, de 55 km/h, atunci autonomia mașinii scădea considerabil la 55 de kilometri. Înc eea ce privește viteza maximă a lui Metro, aceasta era de 90 km/h, în timp ce accelerația de la 0 la 72 km/h era efectuată în 27 de secunde.

Reprezentanții EVA afirmau motorul de 10 kw ar fi rezistat până la 45.000 de kilometri înainte ca acesta să fie schimbat. Încărcarea bateriilor ar fi durat o noapte întreagă la o priză de 100 w, respectiv 6 ore la o baterie de 220 v.

Compania înfățișa mașina ca fiind o berlină „ de lux cu costuri de exploatare de doar 1/4 față de un model compat cu motor obișnuit”. Clienții trebuiau însă să ia în calcul un aspect important al întreținerii: adăugarea de apă la baterii pentru a le menține în parametri normali de funcționare.

În ceea ce privește costul, aceasta se ridica la suma de 9.500 de dolari, ceea ce în prezent ar fi echivalentul a 53.500 de dolari. Dacă ne raportăm la prețul Dacia 1300, costul lui Metro ajungea să fie de două ori mai scumpă.

Chiar și NASA a luat în calcul ideea mașinilor electrice, astfel că Agenția Spațială Americană a efectuat mai multe teste cu R12 electrice ale acelor ani. În anul 1976, NASA testa mai multe vehicule electrice, printre care și EVA Metro, NASA verificând și performanțele unui Renaul cu 5 baterii încorporate, potrivit wall-street.ro.