România, țara extremelor: visăm la autostrăzi dar ne luptăm cu drumurile de pământ

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu și șeful Companiei de Drumuri, Cristian Pistol au promis 100 de kilometri de Autostradă și Drum Expres inaugurați în 2023.

Cu toate acestea statistica oficială publicată de către Institutul Național de Statistică (INS) „pictează” un scenariu diferit. Astfel, la sfârșitul anului trecut România încă mai avea 18 de kilometri de ,,drumuri naționale de pământ”, conform economedia.ro.

Raportul INS clarifică faptul că această problemă persistă cel puțin din 2019. Altfel spus, CNAIR nu a reușit să repare și să asfalteze cei 18 kilometri de cale rutieră în 4 ani, deși percepe taxă de drum (rovinietă).

La o lungime totală de 16 813 kilometri de Drumuri Naționale la sfârșitul anului 2022, 18 kilometri fără asfalt nu par mulți, dar pentru o țară a Uniunii Europene și un metru de Drum Național din pământ nu poate fi decât o oglindă a unei infrastructuri precare. La cei 18 kilometri de drum de pământ se adaugă în 2022 și alți 112 kilometri de Drum Pietruit, cu 25 km mai puțin față de 2021.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Nu există o explicație logică

,,Din lungimea drumurilor naţionale, 6197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 2064 km (11,7%) erau drumuri cu 4 benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu 3 benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.” – Statistică INS.

Datele oficiale CNAIR arată că rețeaua de drumuri de mare viteză (Autostrăzi și Drumuri Expres) are 991 de kilometri, 950 km autostradă și 41 de kilometri Drum Expres (Lotul 2 Craiova-Pitești).

Ancheta celor de la Economedia arată că cei 18 kilometri de Drum Național din pământ (tehnic fără îmbrăcăminte asfaltică) nu sunt pe rețeaua de Drumuri Naționale Europene (DE) sau Naționale principale, ci sunt drumuri secundare pe care AND și CNADNR (denumirile vechi ale CNAIR) le-au preluat (la presiune politică) de la Consiliile Județene pentru a fi modernizate.

Sursa citată vine și cu exemple: DN 7D Curtea de Argeș-Brezoi în Argeș și Vâlcea, prin Tara Loviștei, șosea impracticabilă pentru mașini fără gardă la sol mai mare (preluat parțial de CJ Vâlcea), DN 2 L Soveja -Lepșa în Vrancea și DN 2 N.

Există exemple de lucrări de asfaltare de mântuială : DN 24 C Manoleasa-Rădăuți Prut, drum de pământ asfaltat în 2018 pe care au apărut gropi la doar câteva luni.