România în Schengen rămâne un vis frumos. Lovitura de grație din partea Austriei, ce mai e de făcut

România și Bulgaria ar trebui să fie în spațiul Schengen până la sfârșitul lui 2023 a fost mesajul transmis de oficialii de la București în ultima perioadă, dar și de președintele Klaus Iohannis, însă nu de aceeași părere e și Viena, care invocă din nou „probleme de securitate”, notează ziarul Die Tageszeitung.

Austria se opune din nou

Cancelaria Federală din Viena a transmis că „Schengen nu este o problemă partizană, ci o problemă de securitate. Protecția frontierelor externe aparent nu funcționează, altfel nu există o altă explicație cu privire la motivul pentru care 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră anterior înregistrați în nicio țară a UE”, se arată în răspunsul cancelariei pentru Die Tageszeitung.

Este „dreptul bun și, de asemenea, datoria fiecărui stat membru de a-și reprezenta interesele naționale”, se mai arată în răspuns.

Problema migrației „ilegale” a fost deja problema dominantă pentru Partidul Popular la cele patru alegeri de stat . Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP. Ea a pierdut aproape zece la sută și majoritatea absolută în Austria Inferioară, mai citează sursa citată.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Reacția Vienei vine în contextul în care cancelarul german Olaf Scholz are o programată o întâlnire cu Nehammer în care se va discuta inclusiv despre spațiul Schengen. Anunțul vizitei a fost făcut pentru prima dată pe 5 iulie.

Berlinul face presiuni puternice asupra Vienei pentru ca România și Bulgaria să adere în acest an la Schengen, notează publicațiile Puls24 și Kleine Zeitung.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit în urmă cu câteva zile la Berlin, cu cancelarul Olaf Scholz, și a declarat că Germania discută „în mod constant” cu „prietenii noștri sceptici” despre aderarea în așteptare a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Rumänien stärkt die Ostflanke der #NATO und trägt damit entscheidend zur Sicherheit Europas bei. Wir unterstützen Euch dabei, in diesem Jahr Vollmitglied im Schengen-Raum zu werden. Dafür habt ihr große Anstrengungen unternommen, @CiolacuMarcel. Schönen Dank für deinen Besuch! pic.twitter.com/nKZXOBx1a1

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) July 4, 2023

În iulie eurodeputaţii au adoptat cu 526 de voturi „pentru”, 57 voturi „împotrivă” şi 42 abţineri, o rezoluţie prin care solicită Consiliului UE să aprobe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul anului 2023.

Parlamentul European subliniază că ambele ţări au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în Schengen.

Intrarea României și Bulgariei în Schengen, printre prioritățile Spaniei

„Prioritatea preşedinţiei noastre este ca România şi Bulgaria să adere la Spaţiul Schengen”, a transmis la începutul lunii iulie ambasadorul Spaniei la Bucureşti, José Antonio Hernández Pérez- Solórzano. Spania a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene și și-a arătat sprijinul pentru aderarea celor două țări la spațiul de liberă circulație.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat luni, un eveniment prilejuit de preluarea de către Spania a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, pentru următoarele şase luni. La eveniment au participat: ambasadorul Spaniei la Bucureşti, José Antonio Hernández Pérez- Solórzano, şi ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

„România şi-a îndeplinit toate obiectivele, a îndeplinit toate criteriile solicitate pentru procesul de aderare. În plus faţă de aceasta, noi lucrăm şi am lucrat cu Comisia Europeană pentru a arăta încă o dată ceea ce este, de fapt, recunoscut de către toţi partenerii noştri, că România este un furnizor de securitate, că protejează frontiera nu numai a sa, frontiera externă, dar şi frontiera Uniunii Europene şi am lucrat cu Comisia Europeană pentru a arăta exemple de bune practici.

Am pus în aplicare deja împreună cu Ministerul de Interne şi cu Comisia Europeană un proiect de bune practici la frontiera noastră cu Serbia, în dialogul cu partea austriacă s-a lucrat la un plan măsuri pentru a sprijini, fără a lega subiectele migraţia efectivă de aderarea la Spaţiul Schengen, noi am vrut să arătăm că suntem constructivi şi suntem implicaţi la nivel european în susţinerea eforturilor de combatere a migraţiei ilegale”, a declarat Luminiţa Odobescu, ministrul de Externe.

România și Bulgaria, în Consiliul JAI din toamnă

Klaus Iohannis, președintele României, a declarat după participarea la Consiliul European de la Bruxelles, că tema Schengen nu va fi pusă pe ordinea de zi a JAI până nu vom fi siguri că avem consensul statelor membre.

„Însă vreau să se înțeleagă foarte bine, nu va apărea această chestiune oficial pe agenda JAI până când nu avem un nivel de înțelegere suficient care să și permită o rezolvare pozitivă. Aici, nu putem să ne jucăm cu o chestiune vitală pentru România, probabil și pentru Bulgaria și, desigur, importantă pentru Uniune. Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată, și încă o dată, și încă o dată și să tot primim răspunsuri negative.

Deci, trebuie să înțeleagă toată lumea că atunci când această chestiune apare oficial pe agenda JAI ea este suficient de bine pregătită și tratată ca să nu fie un nou eșec, ci să fie un nou succes, al Uniunii Europene. Repet, intrarea sau nu a României și Bulgariei în Schengen nu este un eșec al României sau al Bulgariei, sau o reușită doar a României și a Bulgariei, este vorba de o chestiune esențială, vitală europeană și, dacă reușim, este o reușită a Uniunii. Dacă eșuăm, este un eșec al Uniunii”, a declarat Klaus Iohannis.

• În prezent, aproape statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen, care include, de asemenea, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, state din afara UE.

Bulgaria a făcut schimbări importante în ultimele luni și ar putea convinge Olanda

Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea la Schengen încă din octombrie anul acesta, cu frontierele aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024, au declarat surse oficiale de la Sofia săptămâna trecută.

„Eu cred că avem șanse serioase anul acesta pentru că se aliniază lucrurile în sensul în care de exemplu, Bulgaria avea probleme cu faptul că nu avea un Guvern stabil și nu avansa pe partea asta de Justiție, ori acum nu mai este cazul.

Acum sunt semnale bune, au un Guvern care e pro-european și s-au angajat să facă reformele în Justiție”, a declarat europarlamentarul REPER Alin Mituța pentru Playtech.ro.

De ce România și Bulgaria merg la pachet în cazul aderării la Schengen și nu separat

Relațiile diplomatice dintre România și Bulgaria au fost stabilite în 1879, la nivel de Birou al reprezentantului diplomatic. Ambele țări au aderat la NATO în 2004, tot împreună au intrat și în Uniunea Europeană în 2007. 

Cele două țări au legături strânse și din punct de vedere economic: România fiind al doilea partener comercial al Bulgariei în cadrul UE, după Germania.

„Sunt mai multe lucruri care se aliniază, iar acum este important ca România și Bulgaria să-și unească cumva eforturile, pentru că una fără cealaltă e greu să reușească. Noi avem și acea frontieră comună care ne leagă și nu putem adera separat la Schengen. 

Tehnic putem să fim separați pe ordinea de zi, politic este foarte puțin probabil. Ce ar trebui făcut e ca România sau Bulgaria, dacă ar fi separate, una dintre țări ar trebui să aibă frontiera securizată la standard de Schengen, ori în prezent nu există acest lucru.

Dacă intră doar una ar fi o investiție făcută degeaba  pentru că ar fi securizată până la momentul în care și cealaltă țară intră în Schengen și apoi nu mai e nevoie de tot echipamentul și sutele de milioane de euro pe care le-am investit.

Ideal ar fi acțiuni coordonate cu România pentru că suntem legați unii de alții și nu putem să promitem, lucruri separat pentru că votul în Consiliul JAI va fi unul comun”, a mai spus europarlamentarul REPER.