EXCLUSIV România, afectată de încălzirea globală. Vremea la extreme în luna iulie. Avertismentul unui climatolog: „Am putea ajunge la niveluri la care să nu mai putem face față ca societate și atunci orice e posibil”

„Schimbările climatice sunt scăpate de sub control”, a atras atenția António Guterres, secretarul general al ONU, după cea mai caldă săptămână din istorie, iar încălzirea globală nu mai este un fenomen care poate fi trecut cu vederea, chiar dacă recordul de căldură a fost depășit doar cu câteva sutimi: „este clar că trecem printr-o perioadă foarte caldă și asta la nivel global”, a explicat climatologul Roxana Bojariu, pentru Playtech.ro.

Cea mai caldă săptămână din istorie

Temperatura medie globală a aerului a fost de 17,18 grade Celsius marţi, potrivit datelor publicate de Centrele Naţionale pentru Predicţia Mediului din SUA (NCEP), fiind depășit recordul de 17,01 raportat luni.

Temperaturile globale au crescut cu aproximativ 1,1°C din 1901 până în 2020, dar schimbările climatice se referă la mai mult decât la o creștere a temperaturii. Acestea includ, de asemenea, creșterea nivelului mării, modificări ale tiparelor meteorologice, cum ar fi seceta și inundațiile, și multe altele.

Lucrurile de care depindem și pe care le prețuim – apa, energia, transportul, animalele sălbatice, agricultura, ecosistemele și sănătatea umană – se confruntă cu efectele schimbărilor climatice, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice.

Ce poți face de Crăciun în București. Evenimente și activități în perioada 24-26 decembrie 2024

Secretul pentru cea mai bună maioneză pentru salata de boeuf. Se face cu ouă întregi, în mai puțin de 1 minut și iese pufoasă

Date temperaturi luna iulie foto: Captură The Guardian

Măsurătorile au arătat că temperatura medie a Pământului, miercuri, a rămas la maximul record de 17,18 C.

Climatolog: Încălzirea globală se accelerează

„Având în vedere că este o temperatură medie globală, câteva sutimi înseamnă destul de mult, însă pe de altă parte trebuie precizat că acest record nu a fost oficializat, el a fost calculat pe baza unor date satelitare, dar chiar și așa este clar că trecem printr-o perioadă foarte caldă și asta la nivel global.

Au fost valuri de căldură în sudul SUA și în Europa, în nordul Africii, așa că practic avem de-a face cu variabilitate naturală la care se adaugă schimbarea climei, încălzirea globală, iar tot în variabilitatea naturală e și componenta aceasta de căldură pe care o aduce El Nino, oscilația sudică este un ciclu natural în care fazele calde și reci se succed la suprafața oceanului Pacific tropical. 

Acum am trecut o fază caldă și avem o sursă suplimentară de căldură, așa că pe lângă creșterea concentrației gazelor cu efect de seră, avem încă o sursă de căldură în sistem, după trei ani în care am avut temperaturi mai scăzute acolo în Pacificul tropical”, a explicat Roxana Bojariu, climatolog, în cadrul ANM, pentru Playtech.ro.

Căldura excesivă rezultată din încălzirea globală antropică și revenirea El Niño, va duce la şi mai multe temperaturi record, mai spun specialiștii. ONU a confirmat marţi revenirea El Niño, un model meteorologic sporadic. Ultimul El Nino major a fost în 2016, care rămâne cel mai cald an înregistrat.

Acum am trecut o fază caldă și avem o sursă suplimentară de căldură, așa că pe lângă creșterea concentrației gazelor cu efect de seră, avem încă o sursă de căldură în sistem, după trei ani în care am avut temperaturi mai scăzute acolo în Pacificul tropical.

„Clar la încălzirea globală se adaugă și impactul fenomenului El Nino. Dacă vorbim de încălzire globală trebuie să vedem lucrurile și în ceea ce privește Oceanul Planetar, nu doar Pacificul Tropical. Trebuie să vedem de exemplu că zone din Atlanticul de Nord, mai ales zona estică aveam de-a face, iarăși cu temperaturi în care depășesc normalul perioadei și locului cu destul de mult.

Din cauza asta vedeți avem fenomene cu precipitații foarte intense pe continentul european. Oceanele se încălzesc mai greu, e vorba de încălzirea legată de schimbarea climei, dar când se întâlnesc e clar că efectul este dus în timp mai departe și impactul asupra atmosferei este foarte puternic.

Avem în concluzie de-a face cu o situație în care încălzirea globală este pe de o parte accelerată de faptul că noi continuăm cu emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă și aici vine avertismentul secretarului general al ONU: este nevoie de o reducere a emisiilor pentru că chiar dacă noi am modificat sistemul ne mai rămâne încetinirea acestei curse a încălzirii globale”, a mai explicat climatologul.

Iarnă blândă în Antarctica

Chari Vijayaraghavan, un explorator polar care a vizitat în mod regulat Arctica şi Antarctica în ultimii 10 ani, a transmis că încălzirea globală este evidentă la ambii poli şi ameninţă fauna sălbatică a regiunilor, provoacând topirea gheţii, ceea ce ridică nivelul mării.

„Temperaturile au fost neobișnuite peste ocean și mai ales în jurul Antarcticii în această săptămână, deoarece fronturile de vânt de deasupra Oceanului Sudic sunt puternice și împing aerul cald mai la sud”„ a declarat Raghu Murtugudde, profesor de științe atmosferice, oceanice și ale sistemului terestru la Universitatea din Maryland, potrivit The Guardian.

Efectele încălzirii globale. Cum încetinim procesul

„Putem să încetinim cursa încălzirii globale tocmai prin reducerea emisiei, dacă o încetinim avem timp să ne adaptăm, dacă nu vom încetini și vom merge ca până acum s-ar putea să nu mai putem să avem efectiv mijloacele cu care să stăpânim situația și societatea umană să fie pusă la încercare foarte greu și cred că secretarul general vorbea chiar de efecte catastrofice.

Recordul a fost de 44,5 înregistrat în 1951, dar dincolo de recorduri care pot să se înregistreze într-o zi, perioadele cu temperaturi care pot să depășească pragul caniculei, adică temperaturi  maxime cu peste 35 de grade sunt din ce în ce mai frecvente, durează mai mult, ori lucrul acesta spune încă ceva despre încălzirea globală; evident că și România simte efectele încălzirii globale”, a explicat climatologul Roxana Bojariu pentru Playtech.ro

România împărțită între furtuni și caniculă

În aceste zile în România vor fi zone în care temperaturile vor depăși 35 de grade Celsius, iar în alte zone vor fi furtuni însoțite de vânt puternic.

Vremea la extreme este un fenomen al încălzirii globale, iar temperaturile ridicate vor fi un lucru obișnuit în țara noastră. Deja vara începe mai devreme și se termină mai târziu, mai mult nu este exclus ca în viitor în luna septembrie să avem temperaturi de august.

„Din păcate încălzirea globală se accelerează și asta înseamnă că sunt efecte inclusiv în România, o creștere a frecvenței intensității, dar și duratei valurilor de căldură, valuri de căldură care se pot declanșa mai devreme în an și care pot dura ați văzut și se pot dezvolta și în septembrie, deci perioada asta a anului crește.

Sunt și oportunități aici crește perioada de maxim sezon pe litoral, depinde de noi cum ne adaptăm la aceste modificări. Pe de altă parte creșterea intensității precipitațiilor este un efect legat de încălzirea globală de schimbare a climei pentru că o atmosferă mai caldă poate să conțină o cantitate mai mare de vapori de apă ce se evaporă de la suprafețele mult mai calde ale mărilor și oceanelor.

În condiții specifice această cantitate mai mare de vapori de apă înseamnă ploi mai abundente asta vedem și în România și în alte părți din lume.

Ca să fie mai clar este vorba de o cantitate sporită de căldură și de vapori de apă în sistem și după ce acesta se va accelera în viitor, dacă nu vom reuși să temperăm această încălzire globală prin reducerea emisiilor am putea ajunge la niveluri la care să nu mai putem face față ca societate și atunci orice e posibil”, a mai explicat climatologul.

Dioxidul de carbon este doar unul dintre numeroasele gaze cu efect de seră. Gazele cu efect de seră acționează la fel cu pereții unei sere: absorb căldura soarelui reflectată de suprafața Pământului, o captează în atmosferă și o împiedică să ajungă în spațiu, potrivit site-ului Parlamentului European.

• În 2021, emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile economice ale UE s-au situat la 3,6 miliarde de tone echivalent CO2, cu 22 % mai mici decât în 2008.

Cum plănuiește UE să reducă emisiile de gaze cu efect de seră?

Legea UE privind clima stabilește obiective obligatorii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: acestea ar trebui să scadă cu 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, iar UE ar trebui să atingă emisii nete zero până în 2050.

Pentru a atinge aceste obiective, UE ia o gamă largă de măsuri:

• reduce emisiile din transport
• stabilește reguli de economisire a energiei și investește în surse regenerabile
• previne relocalizarea industriilor care emit gaze cu efect de seră în afara UE, pentru a evita standardele stricte
• consolidează prima piață majoră de carbon din lume – Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii
• stabilește ținte de reducere pentru fiecare țară din UE
• susține pădurile și a alte zone de captare a carbonului