Rolul nebănuit al craniului în sănătatea creierului. Legătura surprinzătoare cu sistemul imunitar și bolile neurologice

La prima vedere, s-ar putea crede că în raport cu creierul, craniul nostru are doar rolul de a-l proteja și nimic mai mult. În plus, estetic, este zona pe care ne purtăm podoaba capilară. Dar un studiu recent a arătat că rolul craniului este mult mai complex decât se credea, acesta fiind implicat chiar și în starea de sănătate a creierului, în general.

Rolul nebănuit al craniului în sănătatea creierului

Măduva osoasă din celulele craniului au un răspuns distinct la afecțiuni, iar oamenii de știință sunt de părere că acest lucru înseamnă că rolul craniului este și cel de a veghea și, eventual, de a trata inflamațiile creierului.

Un studiu recent al unei echipe din Germania și Marea Britanie, publicat în Cell, a investigat aceste reacții și a precizat că această descoperire poate fi utilizată în dezvoltarea unor tehnici de imagistică non-invazive ale craniului.

„Acest lucru deschide o mulțime de posibilități pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor creierului și are potențialul de a revoluționa înțelegerea noastră despre bolile neurologice”, a spus neurologul Ali Ertürk, de la Universitatea din Munchen.

„Această descoperire poate duce la o monitorizare mai eficientă a unor afecțiuni precum Alzheimer sau atacul vascular cerebral și ar putea avea potențialul de a ajuta la prevenirea debutului acestor boli printr-o detectare timpurie a lor”

Neuroinflamațiile joacă un rol important în multe afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos, activând celulele imunitare și eliberând moleculele inflamatoare ce ajută la protecția și vindecarea țesuturilor.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Acest lucru vine, însă, cu un cost, un risc ridicat de deteriorare și compromitere a vindecării.

Legătura surprinzătoare cu sistemul imunitar și bolile neurologice

Cercetătorii au descoperit de curând „cărări” ce duc de la măduva osoasă din craniu prin cea mai mare parte a suprafeței membranei protectoare ale creierului, meningele, permițând deplasarea celulelor sistemului imunitar , ceea ce schimbă total vechea viziune ce considera că creierul și craniul nu sunt direct interconectate.

Este cunoscut faptul că celulele imunitare pot intra în creier după probleme precum atacurile cerebrale, dar încă nu se știe modul în care aceste celule pătrund în straturile creierului prin intermediul craniului și cât de des accesează această cale de intrare, în comparație cu altele.

În experimentele de vizualizare a imaginilor 3D ale creierului, craniului și meningelui, echipa a folosit țesuturi curățate în combinație cu imagistica 3D.

Curățarea țesuturilor este procesul de tratare a unor țesuturi biologice până când acestea devin transparente. În acest context, procesul permite luminii să treacă prin ele, facilitând examinarea microscopică a creierului și a craniului.

Cercetătorii au observat arhitectura celulară a conexiunii craniu-meninge (SMCs) ce se extinde mai aproape de suprafața creierului decât se credea anterior, adesea penetrând chiar și cea mai dură și exterioară membrană, dura mater.

„Aceste descoperiri au profunde implicații, sugerând conexiuni mult mai complexe între craniu și creier decât se considera până acum”, a declarat și Ilgin Kolabas, neuroimunolog la Universitatea din Munchen.

Kolabas și colegii lui au studiat, de asemenea, celulele de la șase oase diferite, de la dura mater și creier, găsind profiluri moleculare diferite pentru fiecare os în parte, cu celule imunitare unice prezente în craniu.

Cercetătorii au mai descoperit că atât craniul oamenilor, cât și al șoarecilor conțin celule neutrofile specializate – un tip de celule albe ce joacă un rol crucial în răspunsul imunitar al organismului.

Folosind o variantă de tomografie cu emisie pozitronică (PET), experții au detectat schimbări în semnalele din craniu ce sunt identice cu cele emise de creierul pacienților suferinzi de Alzheimer sau AVC.

De asemenea, ei au constatat creșterea semnalelor generate de proteinele translocatoare în diferite părți ale craniului în multe afecțiuni neurologice.

Cercetătorii susțin că aceste descoperiri despre răspunsul imunitar al craniului arată că există posibilitatea de a detecta inflamațiile creierului și cu alte mijloace decât scanarea clasică a craniului pacienților.