Reforma pensiilor, confirmată oficial. Cum sunt tăiate veniturile românilor ”speciale”, cum se impozitează

După câteva luni de dezbateri pe marginea reformei pensiilor speciale, se pare că avem în sfârșit o formă finală a documentului care, pe termen lung, ar trebui să elimine inechitățile în sistem. Partea bună este că problema va fi oarecum rezolvată. Partea mai puțin bună este că va dura câteva decenii.

O formă finală a legii pensiilor de serviciu, supranumite speciale, a trecut la finalul zilei de ieri cu raport favorabil de comisiile pentru muncă, juridică, apărare și constituționalitate din Senat. În acest proces, s-au înregistrat 43 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 2 abțineri. Au existat și câteva amendamente venite din partea opoziției, dar au fost respinse în totalitate.

Citește și: Bonus la pensie pentru acești pensionari, confirmat de Casa de Pensii. Cât de mult contează vechimea în muncă, stagiul de cotizare

Ce se întâmplă cu pensiile speciale în România

Cea mai bună reacție pe marginea acestei reforme a fost sintetizată de senatorul USR Ștefan Pălărie. Oficialul s-a arătat nemulțumit de forma actuală a legii pentru simplul motiv că, ”nici peste 20 de ani nu vor fi eliminate pensiile speciale”.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

În orice caz, conform unui amendament adoptat în comisiile menționate,  judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate.

Într-o variantă adoptată anterior în Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate. Un lucru este însă sigur, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima  lună de activitate premergătoare pensionării.

Citește și: După 35 de ani de muncă, o pensie de 2.100 de lei. Cum ajungi la această valoare, pensionarii trebuie să știe cum se calculează

Crește vârsta de pensionare pentru românii cu pensie de serviciu

Pentru ca vârsta de pensionare în cazul celor ce primesc pensie de serviciu să se apropie de standardul din România, vârsta de pensionare va crește cu patru luni pe an. Astfel, de anul viitorul, pe lângă îndeplinirea vechimii de 25 de ani, vârsta minimă de pensionare pentru magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică va fi în 2024 de 47 de ani și 4 luni. După adăugarea de câte patru luni în următoarele decenii, la un moment dat, se va atinge vârsta de pensionare de 60 de ani.

Pensionarii de serviciu vor avea un impozit progresiv pentru orice valoare necontributivă ce depășește 2.000 de lei după cum urmează:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.