Ratele la bănci, mai scumpe din iarnă. Ce trebuie să știe toți românii cu credite ipotecare în lei, în euro

Numeroși români sunt împovărați la ora actuală de creditele contractate de la bănci, pe fondul creșterii dobânzilor din ultimul an. Mulți dintre debitori au ajuns să trăiască de la o lună la alta, rata bancară fiind cea care înglobează cea mai semnificativă parte din venitul ce le intră lunar în casă, iar pentru acești oameni e important să conturăm câteva previziuni referitoare la potențialele evoluții ale dobânzilor în iarna ce bate la ușă, atât pentru împrumuturile în lei, cât și pentru cele în euro.

În primul rând, trebuie să punctăm faptul că ultimul an a adus o scumpire neașteptată la creditele bancare, inclusiv la cele ipotecare. Românii care aveau de rambursat împrumuturi cu dobândă variabilă s-au trezit că au de dat tot mai mulți bani, de la o lună la alta.

Atât ROBOR, cât și IRCC, indici care se iau în calcul pentru a stabili dobânda percepută de bancă, au depășit în evoluție chiar și cele mai pesimiste scenarii conturate de analiști și, chiar dacă în ultimele săptămâni par a se fi stabilizat ușor, ei rămân în continuare foarte piperați.

Ce se întâmplă, de fapt, în spatele ratelor mai scumpe de la bănci? De ce vom cădea din lac în puț, la iarnă

Amintim că IRCC se aplică înlocuind ROBOR-ul pentru creditele contractate după luna mai a anului 2019. De altfel, în ultimul an, de când dobânzile au explodat, mulți români au renunțat la ROBOR și au optat să îl înlocuiască cu IRCC (în cazul creditelor de dinainte de anul 2019). Decizia aceasta e irevocabilă.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

-Valorile extreme ale indicelui IRCC zilnic în perioada 11 iunie 2023 – 13 septembrie 2023:
-Valoare maxima: 6.15 % (26 iunie 2023)
-Valoare minima: 5.77 % (14 august 2023)
-Valoare medie pentru perioada selectată este 6 %

Referitor la ROBOR la 3 luni (care se ia în calcul de exemplu pentru creditele la Prima Casă), pentru cine este interesat, acesta se situează în data de 13 septembrie 2023, la nivelul de 6.40% pe an. La începutul lui 2022, era de numai 3,02% pe an. IRCC era și el mult mai mic, de doar 1,17% pe an.

Ei bine, nu ai nevoie de studii de specialitate pentru a observa scumpirea usturătoare ce s-a reflectat direct în rate mai mari pentru cine are contracte cu dobânzi variabile.

Unele sondaje realizate în rândul oamenilor de rând arată că aceștia se simt împovărați de ratele pe care le au de dus în spate la bănci, de facturile care s-au scumpit și ele, dar și de costul traiului de zi cu zi în general.

În aceste condiții, oamenii se întreabă ce-i așteaptă la iarnă. Din nefericire, există multe riscuri, iar cel mai probabil ne vom confrunta cu o nouă scumpire a ratelor, deși această analiză pe care o realizăm trebuie pusă sub semnul îndoielii, din simplul motiv că există foarte mulți factori variabili a căror evoluție e imprevizibilă, dar care are capacitatea de schimba așteptările pe care noi le vom formula în rândurile ce urmează:

E esențial să înțelegem că există foarte puține șanse ca ratele la bănci să se ieftinească, așa cum speră fiecare român cu datorii. De ce? Totul depinde de inflație, de politica monetară, de evoluția economică în general.

Amintim că Banca Națională a României a fost nevoită să scumpească dobânda de referință pe politica monetară, tocmai pentru a combate inflația de două cifre, care ne adusese un val de scumpiri în toată economia.

Doar că inflația, deși scade, se diminuează modest, cu pași mici, iar BNR nu poate să scadă dobânzile până când nu e singură că am scăpat complet de inflație. Or aici vorbim despre un proces destul de lung și de anevoios, care implică timp și răbdare.

Cele mai recente date de la BNR privind inflația arată că rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al prețului combustibililor și al decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate.

Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat astfel considerabil descreșterea, așa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată și în acest interval în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, și din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum și din scumpirea unor bunuri importate.

„Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției”, a transmis BNR.

De asemenea, dobânzile la credite riscă să fie influențate și de alți factori despre care nu știm cum vor evolua în iarnă. Este vorba despre ” conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută”, ne mai explică economiștii BNR.

Să nu uităm că avem un deficit de balanță comercială, un deficit de cont curent și un deficit bugetar ustărător, iar statul e pe picior să adopte măsuri fiscale de austeritate. Toate acestea nu vor rămâne fără ecou pentru ratele la bănci, în cazurile contractelor cu dobândă variabilă.

În cele din urmă, iarna ne mai poate aduce rate mai mari și din cauza pericolului de a reveni criza energetică. Facturile mari ar putea împinge în sus inflația, iar BNR-ul s-ar putea vedea nevoit să majoreze iar dobânda-cheie, moment în care băncile comerciale ar aplica imediat și ele scumpirea și ar transfera-o bineînțeles pe umerii clienților debitori.

Totuși, ca să te pui la adăpost de acest posibil scenariu, poți opta pentru trecerea la dobândă fixă. Deschide o discuție cu banca și solicită o simulare de cost pentru dobânda fixă. Vei avea predictibilitate de cost pentru câțiva ani de zile, în funcție de politica băncii tale, și te vei bucura de liniște într-o perioadă caracterizată de instabilitate financiară și riscuri.

Situația e similară și-n cazul creditelor în euro

Dacă ai un credit în euro, cele expuse mai sus se aplică la nivel de riscuri și probabilități. Și în zona euro avem o inflație scăpată de sub control, iar Banca Centrală Europeană a scumpit și ea banii, ca să lupte cu valul agresiv al inflației.

Așa s-a ajuns la un EURIBOR piperat, care a crescut ratele la bănci pentru toți cetățenii care s-au împrumutat în euro.

Din nefericire, zona euro nu e amenințată doar de inflație, ci și de o posibilă recesiune în această iarnă, aspect ce are mari șanse să readucă o politică monetară mai agresivă, dat fiind faptul că o recesiune înseamnă până la urmă o criză economică de mai mici dimensiuni, ce impune măsuri ferme.

Pe de altă parte, analiștii români preconizează o devalorizare a leului în fața euro în următoarele 12 luni, deci dacă iei salariul în lei, dar ai de plătit o rată în euro, pe lângă faptul că ea are șanse să se scumpească din cauza EURIBOR, riști să pierzi și din cauza cursului valutar. Tocmai de aceea, e contraindicat să iei împrumuturi în altă monedă, decât dacă îți câștigi veniturile în respectiva monedă, adică, în cazul nostru, doar dacă ești plătit în euro.