Proteste masive ale fermierilor în scandalul cerealelor din Ucraina. Vicepreședintele Comisiei de Agricultură din PE explică de ce am primit cei mai puțini bani de la UE

Fermierii români protestează, vineri, în București și în alte județe din țară fiind nemulțumiți printre altele de banii primiți din partea Comisiei Europene, drept despăgubiri pentru cerealele din Ucraina. Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, a explicat pentru Playtech.ro că România a primit mai puțini bani, deoarece din datele furnizate de Ministerul Agriculturii nu reieșea că țara noastră ar fi avut o problemă cu cerealele din Ucraina. La rândul său Adrian Oroș, fostul ministru al Agriculturii, a spus că UE va dubla suma pentru fermierii români, însă chiar și așa banii sunt prea puțini pentru nevoile acestora.

Mii de fermieri protestează, vineri, în marile orașe din țară, dar și în vămi. La Vama Nădlac au existat și confruntări între manifestanți și jandarmi, iar la Mureș un tractor a încercat să intre pe contrasens și să rupă cordonul de jandarmi în timpul protestului fermierilor.

Protestele au fost anunțate cu câteva zile înainte, iar principalele nemulțumiri sunt legate de faptul că au rămas cu cerealele în hambare, din cauza grânelor ucrainene și de concurența neloială. Prin țara noastră există coridor de tranzit pentru ca produsele din Ucraina să ajungă în diferite țări ale lumii, dar unele cantități rămân în România, unde sunt vândute la prețuri mult mai mici față cerealele românești.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Nemulțumirile sunt legate și de despăgubirile mici primite de fermieri de la Comisia Europeană. România a primit 10 milioane de euro, în timp ce Bulgaria a primit peste 16 milioane de euro.

De ce a primit România mai puțini bani de la Comisia Europeană

„De-a lungul ultimilor cinci ani de zile s-au făcut tot felul de raportări mai mult sau mai puțin ancorate în realitate, iar Comisia Europeană s-a raportat la ele. Suntem în această situație în care am primit 10 milioane de euro, în timp ce alte state nu au primit absolut deloc și sunt în aceeași situație dificilă ca și noi. Potrivit cifrelor furnizate de ministerul Agriculturii, România așa cum rezulta din cifre nu părea că ar fi avut o problemă cu cerealele din Ucraina, deoarece cantitățile rămase aici în opinia Comisiei Europene, ar fi fost de natură să ne asigure consumul pe intern”, a explicat Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European pentru Playtech.ro.

Comisia Europeană a acordat în total 56 de milioane de euro țărilor care ajută Ucraina să își vândă marfa, iar Polonia a primit cea mai mare sumă – 30 de milioane de euro.

Pentru că nu sunt în Comunitatea Europeană, fermierii din Ucraina pot folosi semințe modificate genetic și substanțe chimice interzise în UE, ceea ce face să poată vinde fără documente, la prețuri mici, iar acest lucru a dereglat piața cerealelor, spun fermierii români. În acest context, Daniel Buda a spus că cerealele ucrainene trebuie să ajungă în ţările africane, acolo unde este într-adevăr nevoie.

„Și dacă am fi primit 100 de milioane de euro nu se rezolva problema fermierilor din România. Discutăm de chestiuni mult mai complexe. Este nevoie de asigurarea unui tranzit de cereale din Ucraina către zonele africane unde este într-adevăr nevoie de aceste cereale și unde se moare de foame, ori aceste eforturi nu pot fi făcute doar de România”, a mai punctat vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European.

Ministrul Daea a spus în martie că nu sunt probleme

Adrian Oroș, fostul ministru al Agriculturii, îl indică drept vinovat pentru această situație pe Petre Daea care a făcut o serie de declarații controversate cu privire la situația cerealelor din Ucraina.

„Este vorba pe de o parte de neseriozitatea datelor colectate și fundamentarea lor care a fost trimisă la Comisia Europeană ca să demonstreze pierderile reale ale fermierilor. Pe de altă parte este vorba de circul mediatic și declarațiile controversate ale ministrului Daea care pe 2 februarie când fermierii polonezi au blocat granița cu Ucraina a ieșit și a recunoscut că sunt probleme, că sunt 3 milioane de tone de cereale rămase în România, ele trebuiau să tranziteze România”, spune Oroș.

Petre Daea s-a urcat pe un camion ce venea din Moldova si pleca în Bulgaria foto: Facebook

Ulterior, Petre Daea a mers în martie să verifice importurile la cereale care vin din Ucraina și a spus că nu sunt probleme.

„S-a urcat el să verifice un TIR. Însă TIR-ul nu venea din Ucraina, ci din Republica Moldova și pleca în Bulgaria. A zis că nu este nicio problemă cu transportul din Ucraina. Vă dați seama Comisia când aude asemenea declarații ale celui mai mare oficial al României pe Agricultură ce să mai creadă? După care te duci la Bruxelles și vezi că primești mai puțin ca Bulgaria care are și producții mai mici decât România”, a explicat pentru Playtech.ro, fostul ministru al Agriculturii.

Fermierii vor renunța la culturi, iar prețurile la cereale ar putea crește

Fermierii români anunțau că sprijinul acordat de stat agricultorilor ucraineni pe fondul războiului le-a provocat pierderi de 200 de milioane de euro, iar despăgubirile oferite de UE nu sunt suficiente.

„Se va mai plăti 10 milioane, însă este insignifiantă, mai ales că vine după un an secetos. Pentru anul acesta au alocat doar 300 de milioane de lei pentru un milion 200 de ha afectate anul trecut și aici mă refer la ce s-a însămânțat în primăvară, pentru că s-a despăgubit doar ce s-a însămânțat în toamna 2021. Asta în condițiile în care înființarea unei culturi  costă între 5.500- 6.000 de lei pentru că a crescut motorina, inputurile, semințele, energia și pesticidele”, a mai spus Oroș.

Fostul ministru al Agriculturii a spus că din această cauză mulți dintre fermieri nu vor înființa noua recoltă, iar producția va fi una mult mai mică, iar prețurile la cereale ar putea crește.

„Ar trebui găsite resurse bugetare care să compenseze pierderile reale, atât cele cauzate de criza din Ucraina, care se pare că va continua și pe de altă parte o despăgubire cât mai mare pentru seceta de anul trecut pentru că unii fermieri nu mai sunt bancabili și nu pot să mai facă noi împrumuturi să-și continue activitate, iar mulți vor renunța să însămânțeze în primăvara aceasta, iar producțiile o să fie mai mici. Din nefericire situația nu e roz. Afectează acum în primă fază fermierii, după care o să afecteze și pe cei care procesează pentru că o să cumpere la prețuri mai mari și totul în final se răsfrânge în buzunarul cumpărătorilor”, a mai punctat acesta.

România, locul 4 la producţia de grâu în UE în 2022

România s-a situat anul trecut, comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene, pe primul loc la suprafaţa cultivată cu porumb boabe şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa.

La grâu, România s-a clasat pe locul cinci la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania, Polonia şi Spania şi pe locul patru la producţia realizată după Franţa, Germania şi Polonia.