Povestea neștiută a celui mai cunoscut obiect de decor de pe pereții românilor. Carpeta „Răpirea din Serai”, simbol al kitsch-ului în România, inspirată dintr-o operă de artă
Cu toții știm despre un vechi obiect de decor nelipsit din casele multor români: omniprezenta carpetă de pe peretele de deasupra patului în care era reprezentată „Răpirea din Serai”. Totuși, puțini români știu că aceasta este inspirată dintr-o operă de artă.
Nelipsita carpetă cu „Răpirea din Serai” din casele românilor era prezentă în majoritatea caselor în urmă cu peste 25 de ani. În prezent, aceasta a ajuns un motiv de batjocură la adresa celor care încă mai folosesc acest „kitsch” ca obiect de decor în casele lor. Puțini știu însă că aceasta este inspirată dintr-o operă de artă ce aparține cunoscutului compozitor Mozart, fiind intitulată „Răpirea din Serai”, sau în titlul său original din germană „Die Entführung aus dem Serail”.
Glume precum „Caracalenii sunt în stare de şoc, după ce mai mulţi necunoscuţi au pătruns în Muzeul de Artă Modernă din localitate şi au furat cel mai de valoare obiect, carpeta originală cu Răpirea din Serai”, sau „Invidie maximă printre cocalarii români. Toţi şi-ar fi dorit să aibă ei primii ideea genială a lui Robert Acrişor, un cocalar teleormănean care şi-a personalizat BMW-ul folosind pe post de tapiţerie mai multe carpete cu Răpirea din serai”, sunt doar câteva vehiculate de către umoriștii de la Times New Roman.
Obiect de decor care a ajuns ținta glumelor la nivel național
Înainte ca aceasta să fie un subiect de glumă la nivel național și chiar înainte de a deveni un obiect de decor omniprezent în casele românilor, „Răpirea din Serai” este o operă ce aparține lui Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret de Stephanie Gottlieb.
„Constanţa era închisă în palatul lui Selim Paşa. Belmonte, un tânăr nobil spaniol dorea să o elibereze, dar nu avea acces în palat, aşa că s-a dat drept unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi italieni ai timpului, profitând de faptul că Selim Paşa este mare amator de arhitectură. La miezul nopţii, Belmonte pătrunde în grădina palatului (serai) şi cu ajutorul unei scări coboară către o barcă acostată la ţărm. Sunt prinşi, Selim Paşa soseşte şi pe rând, Belmonte şi Constanţa iau vina asupra lor, fiecare dorind să-l salveze pe celălalt. Impresionat de puterea dragostei lor, Selim Paşa îi iartă şi le redă tuturor libertatea”, potrivit lui Ionuț Puerava care explica pe blogul său care este povestea care stă la baza acestei opere.
Potrivit sociologiului Cătălin Augustin Stoica, această carpetă continuă să fie îndrăgită și încă utilizată în casele unor români. El a explicat pentru Adevărul că aceste carpete reprezentau niște obiecte populare prin care oamenii încercau să își înfrumusețeze casele. De asemenea, consumul cultural depinde de la o persoană la alta, însă deși este doar o glumă ajunsă la nivel național, și în alte țări sunt utilizate astfel de obiecte de decor, astfel că diferențele de gusturi și decor reprezintă doar preferințe cultura care nu fac motivul unei judecăți. În videoclipul de mai jos puteți urmări întreaga operă care a dat naștere popularei carpete.